Grecia îşi vede falimentul cu ochii

Discuţiile dintre Atena şi băncile care au împrumutat-o privind restructurarea datoriei au ajuns într-un punct mort. Ţara este aproape de incapacitate de plată.

La aproape doi ani de când „tragedia elenă" a devenit o problemă pentru întreaga economie europeană şi a evitat intrarea în incapacitate de plată doar cu ajutorul unui împrumut de urgenţă din partea Fondului Monetar Internaţional şi a UE, statul a ajuns iar într-un punct critic, riscând să ­nu-şi mai poată achita datoriile şi obligaţiile. Acum, falimentul are şi o dată. La 20 martie, Grecia are de răscumpărat obligaţiuni guvernamentale în valoare de 14,4 miliarde de euro, datorie pe care nu-şi permite să o achite fără ajutor extern, spun analiştii.

FMI şi UE cer restructurarea datoriei

Restructurarea datoriei publice a Greciei către creditorii privaţi (bănci, fonduri de investiţii) este o condiţie esenţială cerută de Fondul Monetar Internaţional şi de Comisia Europeană pentru a elibera o nouă tranşă din împrumutul elenilor. Bruxelles-ul este cel care a insistat că implicarea „voluntară"  a sectorului privat trebuie să facă parte din orice nou program de asistenţă pentru Grecia. În lipsa acestor bani, statul ar putea intra în incapacitate de plată la jumătatea lunii martie. Negocierile s-au terminat însă fără niciun acord, după ce creditorii au respins propunerea înaintată de Atena.

Datorii de 100 de miliarde de euro, şterse

Datoriile Greciei către bănci şi fonduri de investiţii se ridică la aproximativ 200 de miliarde de euro. Prin această restructurare, datoria ar fi redusă cu 100 de miliarde de euro, ajungând astfel de la 160% din PIB la 120%. Toate acestea se bazează însă pe premisa că băncile vor accepta pierderi de 50% din valoarea împrumuturilor, scenariu ce pare din ce în ce mai improbabil. Iniţial, Institutul pentru Finanţe Internaţionale (IIF), care reprezintă peste 100 de grupuri bancare, a ajuns la un acord cu oficialii de la Atena, acceptând pierderile de 50% la presiunile Bruxelles-ului.

Creditorii au fost forţaţi practic să accepte „voluntar" planul. Între timp, după ce discuţiile dintre Atena, UE şi FMI privind un nou împrumut s-au prăbuşit, creditorii privaţi au avertizat că nu vor accepta nici ei pierderile şi cer renegocierea acordului. Dacă sunt forţate să suporte pierderile, fondurile ar putea decide să dea în judecată statul elen la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).

Băncile pot ajunge la CEDO

Fondurile de hedge, cunoscute pentru tacticile dure de negociere, care deţin obligaţiuni guvernamentale elene, s-ar putea adresa CEDO, argumentând că Grecia a încălcat drepturile deţinătorilor de obligaţiuni, scrie „The New York Times".

Ideea a apărut în contextul în care oficialii eleni iau din ce în ce mai în serios posibilitatea adoptării unei legislaţii care să-i oblige pe deţinătorii privaţi de obligaţiuni să suporte pierderi pe acestea. Doar Banca Centrală Europeană, care deţine obligaţiuni elene în valoare de zeci de miliarde de euro, ar fi scutită.

Experţii susţin că investitorii şi-ar putea argumenta cu succes cazul pentru că, dacă Grecia schimbă termenii obligaţiunilor astfel încât investitorii primesc mai puţin decât le este datorat, acest lucru poate fi privit ca încălcarea dreptului la proprietate. În Europa, dreptul la proprietate ţine de domeniul drepturilor omului.

160% din PIB este nivelul la care se ridică datoria publică a Greciei, adică peste 370 de miliarde de euro.

UE pune presiune pe Atena

Miniştrii de Finanţe din UE insistă ca Atena şi creditorii privaţi să ajungă la un acord în vederea restructurării datoriei. Practic, acesta ar presupune schimbarea unor obligaţiuni guvernamentale cu altele cu dobânzi mai mici, ceea ce ar ajuta Grecia să-şi poată onora în timp obligaţiile. În acelaşi timp, Bruxelles-ul cere grecilor privatizări şi măsuri adiţionale de austeritate, promise de Atena încă din vara trecută, dar implementate într-un ritm mult mai lent decât susţinea atunci. Bugetul pentru 2012 este îndreptat către reducerea deficitului la 5,4% din PIB şi să genereze un excedent primar de 1,1%. Ultima dată când Grecia a înregistrat excedent bugetar primar (înainte de plata dobânzilor datoriei publice) a fost în 2002, imediat după ce a aderat la zona euro în 2001.

Al cincilea an consecutiv de recesiune

Economia Greciei se va contracta cu mai bine de 5,5% în 2012, potrivit celor mai recente prognoze. În 2013, recesiunea va continua cu o contracţie economică de 2,8%. Anul acesta este al cincilea an consecutiv de recesiune pentru Grecia.

Deja, în 2010 şi 2011, Guvernul de la Atena a majorat TVA de la 19% la 23% şi a mărit cu 10% accizele la alcool, tutun şi benzină. Salariul mediu a fost redus cu până la 20%. Salariile din sectorul public au fost reduse cu 8%, iar al 13-lea şi al 14-lea salariu au fost eliminate. Reformarea sistemului de pensii a presupus o diminuare de 10% a acestora şi majorarea vârstei de pensionare pentru femei la 65 de ani. Cotele preferenţiale ale TVA au fost majorate, iar bugetul pentru Sănătate - redus.

În ciuda tăierilor drastice, finanţele Greciei au continuat să se deterioreze. În mai 2011, la fix un an după ce primea un împrumut de urgenţă în valoare de 110 miliarde de euro (80 de miliarde de la UE, 30 de miliarde de la FMI), Atena a anunţat că va avea nevoie de un nou program de asistenţă financiară externă pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.