Grecia fentează iar falimentul. Până când?

Bruxelles-ul a aprobat pe ultima sută de metri un nou împrumut de urgenţă pentru salvarea Atenei, însă chiar oficialii UE se îndoiesc de reuşita acestuia.

Programul de asistenţă financiară de 130 de miliarde de euro aprobat ieri-noapte pentru Grecia, după câteva luni de negocieri, are deficienţe majore şi nu este deloc suficient pentru a rezolva problemele, se arată într-un document confidenţial elaborat de FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală europeană obţinut de „Financial Times".

Raportul de 10 pagini privind sustenabilitatea datoriei publice a Greciei, care a fost trimis miniştrilor de Finanţe din zona euro săptămâna trecută, ilustrează un tablou sumbru pentru economia europeană. Analiza arată că Grecia ar putea avea nevoie de un al treilea împrumut de urgenţă în valoare de 50-75 de miliarde de euro în următorii doi ani.

Programul face mai mult rău

Practic, documentul confidenţial atrage atenţia asupra celor mai importanţi factori de risc care pot zădărnici orice tentativă de consolidare a economiei elene. În primul rând, impunerea austerităţii pentru atingerea unei ţinte a datoriei publice de 120,5% din PIB până în 2020 s-ar putea dovedi autodestructivă, iar nivelul datoriei publice ar putea să crească semnificativ.

În al doilea rând, programul de restructurare a datoriei publice a statului se bazează pe forţarea creditorilor privaţi să suporte pierderi în valoare de 107 miliarde de euro pentru datorii în valoare de 200 de miliarde de euro (adică mai mari de 50%), ceea ce înseamnă că vor trece ani buni până când un investitor va mai avea încredere să finanţeze Grecia. În tot acest timp, fără acces pe pieţe, statul va rămâne dependent de UE şi de FMI pentru finanţare.
Germania, Olanda şi Finlanda au devenit extrem de reticente de când au primit acest raport şi, de aceea, negocierile privind programul s-au prelungit atât de tare, informează publicaţia britanică.

În ce condiţii a venit „salvarea"

Printre altele, analiza scoate la iveală că este posibil ca datoria publică să scadă într-un ritm mult mai lent decât se aşteaptă liderii europeni, ajungând în 2020 mai degrabă la 160% din PIB, şi nu la 120,5%, cum vor liderii UE.  Noul împrumut a fost aprobat în termeni duri şi condiţii clare. Atena va trebui să permită creditorilor săi internaţionali să supravegheze mai îndeaproape statul, iar reprezentanţii FMI şi UE vor avea un cuvânt mai greu de spus în reformarea ţării. De asemenea, „Troika (FMI - Comisia Europeană - Banca Centrală Europeană) îşi va spori în mod semnificativ prezenţa în Grecia", a precizat Jean-Claude Junker, preşedintele Eurogrupului.

Condiţiile sunt însă prea

laxe, spun unii oficiali din UE. Jan Kees de Jager, ministrul olandez de Finanţe, a cerut termeni mult mai duri în cadrul negocierilor de ieri-noapte. El a cerut supravegherea permanentă a statului elen de către UE şi FMI pentru a controla mai bine progresul reformelor şi implementarea măsurilor de austeritate.

Miniştrii de Finanţe au decis, totodată, ca o parte din împrumut să fie virată direct către un fond blocat, urmând ca sumele să fie folosite în primul rând pentru rambursarea datoriei publice. Această măsură va permite ca „fondurile împrumutate Greciei să fie mai bine urmărite şi supravegheate", au adăugat oficialii. Mecanismul este însă unul termporar, care va funcţiona până când Grecia va introduce în Constituţie o clauză care să garanteze că gestionarea datoriei este  prioritatea statului. Atena are termen de două luni pentru a adopta clauza.

Planul nu a convins pieţele financiare

Cursul de schimb al monedei unice europene a înregistrat doar o creştere de scurtă durată imediat după ce Bruxe­lles-ul a anunţat că Grecia va primi un nou împrumut de urgenţă. Mai mult, bursele europene au înregistrat scăderi semnificative în şedinţa de ieri, investitorii aşteptându-se la noi turbulenţe.