Grecia este de facto în faliment

Dobânda la care se poate împrumuta Grecia, de 7,5% pe an, nu permite refinanţarea datoriei externe. Indiferent de nivelul dobânzii oferite pentru cumpărarea obligaţiunilor suverane ale Greciei, investitorii se feresc să facă aceste achiziţii.

Pentru achiziţia obligaţiunilor emise de Grecia, investitorii solicită plata unor dobânzi-record, ca urmare a neîncrederii privind capacitatea statului elen să menţină sub control criza generată de datoria publică. Preţul asigurării împotriva riscului de intrare în incapacitate de plată a crescut la un maxim istoric, Executivul de la Atena având de rambursat datorii de 23 de miliarde de euro până în luna mai.

Grecia plăteşte împrumuturile externe dublu în comparaţie cu Germania

Scandal la greci: Acuzaţii de nepotism şi vânătoare de patrimoniu

„Investitorii sunt sceptici cu privire la capacitatea Greciei de a-şi plăti datoriile scadente până-n luna mai", declară Chris Clarke, analist la ICAP, citat de Reuters.

Adâncirea diferenţei dintre costul la care se împrumută Grecia în raport cu Germania şi vânzarea masivă de active emise de guvernul elen apropie momentul în care mecanismul de finanţare conceput de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional va fi pus în funcţiune.

„Chiar dacă obligaţiunile greceşti se vor scumpi cu încă 100 de puncte de bază, este greu de crezut că se vor găsi cumpărători. Cred că s-a trecut de punctul de inflexiune şi că nu mai există posibilitatea de întoarcere în momentul de faţă", a declarat economistul Piet Lammens de la KBC.

Căderea Bursei

Acţiunile băncilor greceşti au pierdut în medie 7% în cursul tranzacţiilor de ieri, mai ales că termenii posibilului ajutor pe care l-ar putea oferi UE şi FMI sunt încă neclari.

Ministrul de Finanţe, Georgios Papaconstantinou, a spus că băncile au solicitat acordarea unui sprijin financiar de 17 miliarde de euro, din ajutorul de stat de 28 de miliarde de euro aprobat în 2008. „Băncile vor o securitate suplimentară, mai ales acum când se află sub presiunea stării economiei şi a retragerilor de capital", a declarat Papaconstantinou, care a adăugat că în prezent banca centrală analizează posibilităţile de distribuire a fondurilor suplimentare. De la începutul anului, atât populaţia, cât şi companiile, au retras din băncile greceşti aproximativ 10 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproape 5% din Produsul Intern Brut al ţării, estimează „FinancialTimes".

Băncile elene din România

Băncile din România care au capital grecesc sunt Alpha Bank, ATE Bank, Bancpost, Banca Românească, Piraeus Bank, Emporiki Bank şi Marfin Bank. Oficialii BNR au precizat, în repetate rânduri, că băncile greceşti de pe piaţa locală nu au probleme de lichiditate, băncile-mamă nu îşi retrag resursele, iar activitatea lor este strict supravegheată.