Grecia vrea reducerea tuturor datoriilor scadente în următorii 24 de ani

Grecia vrea o "soluţie" pentru reducerea datoriei de stat care să se aplice pentru toate obligaţiunile guvernamentale scadente până în 2035, a declarat pentru Reuters o sursă guvernamentală elenă, adăugând că procesul trebuie să rămână voluntar pentru creditorii privaţi şi să câştige avizul BCE.

Liderii europeni au convenit în luna iulie asupra celui de-al doilea acord de finanţare externă pentru Grecia, de 109 miliarde euro, care a inclus o contribuţie din partea creditorilor privaţi. Participarea băncilor şi companiilor de asigurări presupunea reducerea cu 21% a valorii obligaţiunilor Greciei cu maturitatea până în 2020.

Între timp însă, guvernele din zona euro au constatat că acordul din iulie este insuficient pentru a salva Grecia de la faliment şi au convenit să ceară băncilor o reducere mai puternică a datoriilor statului elen. "Vizăm întreaga datorie a Greciei, care expiră până în 2035 (...) Nu se va opri la 2020, precum modelul anterior", a declarat oficialul citat, aflat la Bruxelles, unde Grecia negociază cu băncile pentru a ajunge la un acord înaintea summit-ului UE de miercuri.

Liderii celor 17 state din zona euro încearcă să ajungă, până la termenul limită autoimpus de miercuri, la o înţelegere privind termenii celui de-al doilea program de asistenţă pentru Grecia, care va include o reducere mai puternică a obligaţiunilor elene deţinute de investitori privaţi.

Potrivit sursei citate, valoarea obligaţiunilor vizate se ridică la 200 miliarde euro. Un raport privind situaţia Greciei efectuat de inspectorii UE, FMI şi BCE, apărut în presă, arată că pachetul de 109 miliarde euro convenit în iulie nu este suficient dacă deţinătorii privaţi de obligaţiuni greceşti nu acceptă o reducere de 60% a valorii titlurilor deţinute. Fără o astfel de reducere, Grecia ar avea nevoie de peste 250 miliarde euro pentru a nu intra în insolvenţă, susţin economiştii.

Sursa citată a reiterat că Atena exclude orice metodă de forţare a creditorilor să accepte planul, variantă căreia i se opune Banca Centrală Europeană (BCE). "Avizul BCE este o condiţie, nu putem face nimic fără banca centrală. Ne opunem oricărei mişcări unilaterale care ar putea fi interpretată ca o reconstrucţie a datoriei", a afirmat oficialul.

Totodată, băncile avertizează că orice acord care ar forţa creditorii privaţi să accepte pierderi mai ridicate "ar fi echivalent cu default-ul (intrarea Greciei în insolvenţă)", potrivit lui Charles Dallara, directorul general al Institute of International Finance, cel mai mare grup de lobby din industria financiară, care se reprezintă creditorii privaţi ai Greciei în negocierile cu UE şi cu guvernul elen.

Sursa citată a mai afirmat că băncile greceşti, care deţin obligaţiuni guvernamentale elene "toxice" de 40 miliarde euro, vor fi nevoite să-şi majoreze capitalul, însă nu vor fi naţionalizate.

Acţiunile băncilor greceşti s-au prăbuşit luni cu 17%, din cauza temerilor că o reducere mai mare de 50% a expunerii pe statul elen le-ar consuma integral rezervele de capital şi ar conduce la naţionalizare în masă.

Oficialul citat a arătat însă că orice intervenţie a statului pentru salvarea băncilor va fi temporară şi nu va fi echivalentă cu naţionalizarea, băncile urmând să rămână private.