Gheorghe Răcaru director general Blue Air: „România va începe să îşi revină din criză în iarnă”

Şeful Blue Air crede că principalele sectoare pe care Guvernul ar trebui să se axeze sunt agricultura, infrastructura şi educaţia. Noul Guvern are şanse destul de mari de a-şi duce la bun sfârşit planurile şi de a gestiona cu bine criza financiară, este de părere Gheorghe Răcaru.

Care credeţi că sunt sectoarele din România cele mai afectate de criză?

Cele mai afectate sunt sectoarele care se ocupă cu exportul către UE. Aici e posibil să fie o greşeală de strategie pentru că firmele româneşti s-au axat prea mult pe ţările UE. Recunosc, e o piaţă foarte mare, sunt o serie de avantaje din punct de vedere al comunităţii vamale, dar, după părerea mea, exporturile ar fi trebuit diversificate. Învăţăm din greşeli.

Am uitat de ţări precum Rusia, Ucraina, ţările din fosta Iugoslavie, nu mai vorbim de Africa, unde s-a neglijat total, pieţe unde ar trebui să ne extindem exporturile. E bine, într-un fel, că în momentul de faţă Dacia şi-a îmbunătăţit situaţia. Dacia a avut o perioadă puţin mai dificilă la un moment dat, dar acum, practic, nu mai poate face faţă cu cererile de comenzi din exterior. E bine pentru că nu e vorba numai de compania Dacia, ci de toată industria pe orizontală care produce subansambluri şi care au angajaţi mai mulţi decât la Dacia.

Alte sectoare afectate de criză sunt şi cele ale construcţiilor care sunt divizate în două: cele în imobiliare şi cele privind infrastructura. Cele din imobiliare au înregistrat un boom foarte mare ca urmare a lipsei de spaţii de locuit şi de birouri în Bucureşti şi oraşele mari, impulsionate şi de relaxarea finanţării. În infrastructură ar trebui să păstrăm proporţiile logice. Dacă ne uităm la alte perioade de criză, cum ar fi cea de după al doilea război mondial, atunci s-au făcut cele mai mari realizări în infrastructură.

Ce creştere economică estimaţi pentru anul în curs?

Cred că România va avea o creştere în jurul valorii de 2,5%. Aici va trebui să fim ajutaţi de condiţiile climaterice pentru a avea un an agricol bun. Agricultura ar putea sălta foarte mult economia. Pe de altă parte şi noi, cetăţenii, ar trebui să ne ajutăm singuri. Atât noi, cât mai ales politicienii, trebuie să lăsăm vorba şi să mai şi facem ceva. Referitor la criză, recunoaştem cu toţii că este o criză care afectează economia mondială.  La noi mai este şi o criză indusă de o grămadă de neaveniţi care vorbesc fără să aibă în spate un suport, o statistică. Ne trebuie o strategie: mergem pe linia asta şi o ajustăm dacă apar deviaţii.

Dacă ar fi să aveţi o putere executivă, pe ce sectoare v-aţi baza pentru a ieşi din criză?

În primul rând pe agricultură, care ar trebui să fie pe lista de priorităţi a oricărui Guvern. Mă tot întreb cum a ajuns România să importe 60-70% din necesaul agro-alimentar. Este un nonsens. Importăm carne, legume, cereale, fructe, lapte pentru materia primă. Acum trecem printr-o criză financiară, dar vor mai urma şi alte crize. Prima va fi cea din sectorul resurselor naturale. Un alt sector care trebuie urgent pus la punct este infrastructura.

De exemplu, cu banii care au fost băgaţi în autostrada Bucureşti-Piteşti cred că făceam una până în Anglia sau Germania. Un alt sector important este educaţia, pentru că avem lacune din acest punct de vedere. De asemenea, ar trebui să ne axăm şi pe producţia de medicamente. Cheltuim, anual, enorm de mulţi bani pe medicamente când avem în România unităţi excelente care ar putea suplini importurile.

Cât credeţi că va mai dura criza şi cât ne va trebui ca să ne revenim?

E greu de estimat cât va mai dura criza, deoarece o preluăm total din alte zone geografice şi, de obicei, ţările mai mari obişnuiesc să arunce ce e mai rău pe ţările mai mici. Părerea mea e că nu poate dura mai mult de şase-opt luni de zile. Cred că începând cu sfârşitul toamnei ar trebui să simţim efectele ieşirii din criză.

Ca să ne revenim va dura încă un an, după ce vom ajunge la un palier de stabilitate. Stăm destul de bine din punct de vedere al siguranţei sistemului bancar. Am avut noroc cu Mugur Isărescu. Acum doi ani îl înjurau toate băncile cînd a introdus rezerva minimă obligatorie. Acum ar trebui să îi mulţumească. 

Doar 3% dintre români zboară cel puţin o dată pe an cu avionul

Chiar dacă la capitolul piloţi şi tradiţie în aviaţie România se află printre primele locuri în Europa, românii nu se înghesuie să zboare cu avionul. Motivul: lipsa de bani. „Din ultimele statistici, doar 3 – 3,2% dintre români călătoresc cel puţin o dată pe an cu avionul.

Sunt unii care călătoresc de foarte multe ori dar, sunt foarte mulţi care nu zboară pentru că nu au bani sau nu sunt obişnuiţi”, afirmă directorul general al Blue Air. Potrivit acestuia, mărirea procentului românilor care vor călători cu avionul depinde direct de investiţiile în infrastructură şi de creşterea puterii de cumpărare a românilor. Anul trecut, operatorii de zboruri low cost din ţara noastră au înregistrat încasări de peste 250 milioane de euro.

Zborurile low cost, din ce în ce mai apreciate

Principalele companii care activează în acest sector sunt Blue Air, Wizz Air şi My Air. Pentru anul în curs, Răcaru se aşteaptă la o creştere de până la 18% a pieţei interne a zborurilor low cost. „Creşterea din acest an se va baza pe potenţialul foarte mare al pieţei din România şi pe ofertele atractive ale operatorilor aerieni, afirmă Răcaru.

Totodată, şeful Blue Air a adăugat că nu crede afirmaţiile unora dintre competitorii săi că o bună parte dintre clienţii companiilor aeriene mai scumpe vor migra către cele low cost. „Nu cred că va avea loc o migrare masivă pentru că şi companiile clasice vor reacţiona”, afirmă Gheorghe Răcaru.

Managerul Blue Air estimează că marile companii aeriene vor înregistra pierderi la capitolul business class, foarte mulţi dintre clienţi alegând aceleaşi companii, dar la clase tarifare mai mici.

Investiţiile în infrastructură sunt benefice

Cum percepeţi dumneavoastră criza?

La modul general efectele aşa-zisele situaţii de criză încă nu se văd sau, cel puţin, nu au un impact mare în sectorul transportului aerian. Toată lumea se uită la costuri. La noi a scăzut foarte mult preţul petrolului. Preţul unei tone de petrol a ajuns acum la o treime din cât costa în luna iulie 2008. Anul trecut au fost luni în care am plătit 1.300-1.400 de dolari pe tona de petrol. A fost foarte greu.Costurile cu petrolul sunt cele mai mari din structura unei companii aeriene.

Guvernul a alocat 10 miliarde de euro în acest an pentru dezvoltarea infrastructurii. Credeţi că îşi va duce la bun sfârşit planul?

Eu consider că poate să îşi ducă planul la bun sfârşit. De apreciat şi intenţia de a relaxa puţin procedurile de licitaţie publică pentru că dura foarte mult. Numai contestaţiile care se făceau în urma procedurilor de licitaţii îngreunau foarte mult procesul final de atribuire şi de derulare a proiectelor pentru că apăreau contestaţii peste contestaţii.  Investiţia în infrastructură este una dintre cele mai bune măsuri ale actualului Guvern.

Pe lângă banii de la Guvern vor mai veni şi fonduri de la UE în completarea finanţărilor din acest sector. În zona aviaţiei, avem foarte multe aeroporturi care nu corespund normelor, au piste care nu au mai fost reparate de zeci de ani de zile, aerogările nu fac faţă, nu se mai încadrează cerinţelor. . Modernizarea aeroporturilor şi introducerea acestora în circuitul internaţional vor putea atrage şi mai mult investitorii străini, ar dezvolta turismul, de asemenea.

Ce părere aveţi despre noua taxă auto?

Părerea mea este că ar trebui să ne uităm şi la ceea ce se întâmplă afară. Taxa este destul de benefică deoarece micşorează riscul de a ne transforma într-un cimitir de maşini vechi, dar este mult prea mare, totuşi. Părerea mea e că ar trebui să fie echilibrată şi să se adreseze tuturor tipurilor de maşini. Să fie un fel de taxă de mediu reală cu o pondere mai mare pentru maşinile care nu îndeplinesc anumite condiţii. Este inadmisibil să îţi cumperi o maşină Euro 3 sau Euro 4 din străinătate şi să vii în România să o taxezi atât de mult.

Cum comentaţi introducerea tichetelor de vacanţă?

Pot apărea la un moment dat chiar discuţii destul de ample privind selectarea agenţilor sau unităţilor din turism unde se vor putea folosi tichetele de vacanţă. S-a spus, la un moment dat, că este vorba despre agenţii de turism autorizaţi de Ministerul Turismului. Dar absolut toţi sunt autorizaţi. Va apărea un sâmbure de competiţie neloială între cei care sunt pe listă şi cei care nu sunt. 

Cine este Blue Air?

Aeronavele Blue Air au decolat pentru prima dată pe 13 decembrie 2004. Blue Air este o companie cu capital integral românesc. Este cel mai important operator de zboruri low cost din ţara noastră, deţinând o cotă de peste 40% din piaţa internă de profil, potrivit directorului general, Gheorghe Răcaru.

Compania are peste 650 de angajaţi, deţine o flotă de opt avioane şi efectuează peste 500 de curse pe lună. Anul trecut, cu Blue Air au zburat 1,2  milioane de pasageri iar anul acesta, oficialii companiei se aşteaptă ca numărul acestora să crească la 1,6 milioane. Blue Air zboară în peste 20 de oraşe importante din Europa, oferind atât servicii de zboruri pentru pasageri cât şi servicii de cargo.

Scurt CV

1970-1981 - Copilot II-14, BAC 1-11, Pilot Comandant BAC 1-11, Instructor BAC 1-11 TAROM.

1981-1983 - Comandant adjunct Detaşament BAC 1-11 TAROM.

1983-1991- Comandant de Detaşament BAC 1-11 TAROM.

1991-1993 - Director general TAROM.

1993-1996 -  Director general adjunct TAROM.

1996-1997 - Pilot instructor Boeing 737 în cadrul companiei TAROM.

1997-2000 - Director general TAROM.

2000-2001 - Director general al Companiei Societăţilor Hoteliere GRAND.

2001-2003 - Director executiv ONT Carpaţi SA.

2004 - prezent Director general Blue Air.