Germania a ajuns la capătul puterilor cu grecii risipitori

Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat ieri, la Forumul Economic de la Davos, că Grecia rămâne într-o situaţie delicată şi a dat de înţeles că UE ar putea eşua în încercarea de a salva statul elen.

Pentru prima dată de la izbucnirea crizei datoriilor de stat, cancelarul german, Angela Merkel, a aruncat ieri o umbră de îndoială asupra şanselor Europei de a salva statul elen de la intrarea în incapacitate de plată. Primul pachet de asistenţă financiară în valoare de zeci de miliarde de euro, combinat cu măsurile dure de austeritate, nu a fost de ajuns, după doi ani de criză care au adus moneda unică şi zona euro în pragul destrămării.

Mai multă putere pentru Bruxelles

Cancelarul german a pus sub semnul întrebării cotele până la care este dispusă Germania să ajungă pentru a salva Grecia de la colaps, într-un interviu acordat cu numai câteva ore înainte să ţină  discursul care a marcat începutul Forumului Economic Mondial de la Davos.  

„Nu am depăşit încă această criză. Există, bineînţeles, Grecia, un caz special unde, în ciuda tuturor eforturilor care au fost făcute, nici comunitatea internaţională şi nici măcar grecii înşişi nu au reuşit să stabilizeze încă situaţia", a declarat Merkel, într-un interviu acordat cotidianului britanic „The Guardian" şi altor cinci publicaţii europene înainte de forum.

Merkel a cerut înfiinţarea unei eventuale uniuni politice europene, cu puteri sporite acordate unui guvern centralizat şi către un Parlament European bicameral consolidat. În schema propusă de Merkel, Curtea Europeană de Justiţie ar juca rolul de instanţă supremă a Europei.

Cu bugetul la Curtea Europeană de Justiţie

Totodată, aceasta a insistat iar asupra nevoii de a acorda Curţii Europene de Justiţie puterea de a controla cheltuielile publice şi politicile bugetare ale statelor din zona euro, cu autoritatea de a sancţiona orice derapaje. Propunerea este criticată vehement de reprezentanţii celorlalte ţări din uniunea monetară şi în Marea Britanie pentru că, prin cedarea acestor prerogative naţionale şi prin centralizarea politicilor bugetare, statele ar renunţa parţial la suveranitate în favoarea Bruxelles-ului. 

Cancelarul german şi-a exprimat şi încrederea că, până la sfârşitul acestei luni, statele europene vor finaliza tratatul internaţional schiţat la summitul de la sfârştiul anului trecut, prin care 26 dintre cele 27 de state comunitare se angajează la disciplină bugetară şi rigoare fiscală croite după modelul Germaniei. Marea Britanie rămâne singura ţară care a refuzat oficial să facă parte din acest acord, însă de atunci mai multe state nu s-au arătat entuziasmate să accepte prevederile tratatului.

Merkel are dubii faţă de actuala strategie

Tot pentru prima dată, după ce liderii europeni şi-au făcut o prioritate din a încerca să demonstreze că încă deţin controlul asupra situaţiei din Europa, Merkel a recunoscut faptul că are dubii în ceea ce priveşte strategia anticriză pe care, de multe ori în ultimii doi ani, Berlinul a dictat-o.

„Politicienii buni au întotdeauna dubii, ca parte a scrutinizării constante", a spus aceasta atunci când a fost întrebată despre felul în care au acţionat politicienii europeni pentru a combate criza şi pentru a rezolva situaţia din Grecia. Atena nu a reuşit să ajungă la o înţelegere cu creditorii săi privaţi pentru restructurarea datoriei, care ar fi urmat să-i şteargă datorii în valoare de 100 de miliarde de euro. Înţelegerea este cerută de UE şi FMI drept condiţie pentru eliberarea următoarei tranşe din împrumutul de 110 miliarde de euro acordat Greciei şi pentru încheierea unui nou program de asistenţă financiară.

Ieri, în timp ce toţi ochii erau aţintiţi către Davos, cei mai importanţi creditori privaţi (bănci, fonduri de investiţii) ai Greciei au avut o întâlnire neoficială la Paris pentru a decide dacă vor accepta sau nu pierderile generate de restructurarea datoriilor. Aceştia vor ca şi Banca Centrală Europeană să suporte aceleaşi pierderi pe care sunt forţaţi să le accepte şi ei.

Soros: Pregătiţi-vă  de dezastru!

„Situaţia va deveni mult mai gravă şi mai dificilă decât orice am văzut până acum în întreaga mea carieră. Ne confruntăm cu un moment extrem de dificil, comparabil cu Marea Recesiune din anii '30", a spus ieri miliardarul George Soros. „În cel mai bun scenariu, văd un mediu de deflaţie. În cel mai rău scenariu, un colaps al sistemului financiar", a declarat acesta pentru „Newsweek", înainte de începerea Forumului de la Davos.

Roubini: lumea intră iar în criză

Nouriel Roubini, economistul care a prezis criza izbucnită în 2007-2008, a avertizat ieri că întreaga economie mondială se îndreaptă către o nouă recesiune. Principalul risc este criza din Europa, crede acesta, însă îngrijorătoare sunt şi creşterea economică anemică a SUA, şi încetinirea ritmului de avans al Chinei. În ceea ce priveşte Grecia, Roubini spune că, în lipsa unor măsuri puternice de relaxare monetară, statul va părăsi zona euro într-un an şi jumătate.