George Pădure, om de afaceri: „Austeritatea nu ne va scoate dintr-o nouă criză“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Omul de afaceri George Pădure crede că, în România, criza a fost „impusă şi indusă“, iar pentru a evita un al doilea val de recesiune băncile ar trebui să reia creditarea companiilor private.

În opinia lui George Pădure, votul ar trebui să fie obligatoriu şi la noi, ca în Belgia sau în Grecia, pentru a se vedea „adevărata opţiune" a electoratului faţă de clasa politică - „prima vinovată" de criza economică din România.

Ce efecte a avut criza asupra afacerilor pe care le conduceţi?

Concret, una dintre societăţi se află - la cererea acţionarului majoritar - în procedurile prevăzute de legislaţia insolvenţei, altele au fost închise, iar altele funcţionează cu motoarele mult mai puţin turate.

„Unii şi-au dezvăluit adevărata faţă"

Pentru economişti, a fost ca un semnal de alarmă. Cum ar trebui interpretat?

Sunt încă multe de făcut. Criza nu poate fi rezolvată doar prin măsuri de austeritate. Ceea ce am remarcat însă la criză este că foarte mulţi dintre noi ne-am arătat adevăratul comportament, ba chiar incompetenţa de care nimeni nu ştia. Criza ne-a arătat fiecăruia dintre noi adevărata faţă pe care o avem în raport cu ceilalţi, scoţând la vedere pentru milioane de oameni comportamente greu de imaginat în lipsa ei. Din păcate, mulţi şi-au arătat doar latura negativă. Îmbogăţirea - indiferent de sursă - a devenit un fel de virtute în România.

România vi se pare sau nu o ţară atractivă pentru investiţii?

La modul general vorbind, mediul de afaceri românesc este bolnav, viciat. Sunt o serie de factori care influenţează direct, dar şi alţii care, la prima vedere, nu au legătură cu economia, dar o influenţează teribil. Sunt multe aspecte care influenţează negativ mediul de afaceri, de la comportamentul politicienilor la neseriozitatea colaboratorilor, ajungând până la nivelul taxelor. Sunt foarte multe lucruri neglijate, superficial tratate sau nerezolvate care fac ca România, astăzi, să nu fie atractivă pentru investiţii.

Criza de acum este globală, europeană sau românească?

Cred mai mult că, pe lângă o criză reală, sunt în joc şi interese financiare enorme ale unor cercuri şi instituţii financiare internaţionale - cele care împrumutau cu o dobândă din ce în ce mai mică. Economisirea a fost răsplătită din ce în ce mai puţin, în timp ce activele existente pe diferite pieţe au preţuri tot mai mari. Tocmai din acest motiv cred că, în România, criza a fost impusă şi indusă. Impusă din exterior şi indusă din interior. Dar nu-mi cereţi să vă dau nume!

Politicieni?

Bineînţeles! Clasa politică este pe primul loc din acest punct de vedere. Totodată, întreaga societate românească are o vină, direct sau indirect. Într-adevăr, politicienii, aflându-se la butoane, sunt primii vinovaţi de amploarea crizei din această ţară, dacă ţinem cont de unde s-a pornit. Era evident că vom intra în contracţie, ca urmare a crizei ce începuse să pătrundă în Europa din toate colţurile. Dar de la contracţie şi austeritate până la ceea ce vedem cu toţii pe televizoare că se întâmplă, este cale lungă, ce va fi imputată întregului popor ani mulţi de acum înainte.

Pentru că el a ales, sau de ce?

Din păcate, nu poporul a ales! Dacă ar fi şi în România vot obligatoriu, aş fi de acord. Sunt foarte mulţi care nu au votat, ei fiind vinovaţi doar pentru că au ignorat sau nu s-au dus la vot. Cred, în acest sens, că este timpul ca România să legifereze votul obligatoriu. Dacă nu este doar demagogie şi dacă într-adevăr doresc prezenţa la vot, cine îi opreşte să legifereze votul obligatoriu, aşa cum este şi în Belgia sau în Grecia? S-ar termina, astfel, şi discuţiile în ceea ce priveşte fraudarea alegerilor, pentru că niciunul dintre partide nu va deţine 22 de milioane de căldări pentru a le da alegătorilor. Vom vedea astfel realitatea opţiunii electoratului, iar prezenţa la vot va fi de peste 99%.

Ce trebuia, de fapt, să fi făcut?

Trebuia făcută cu adevărat restructurarea întregului aparat administrativ, împreună cu dezvoltarea investiţiilor ce aduc plusvaloare, ca infrastructura, agricultura, energia etc. Prin pârghii şi mecanisme, statul ar trebui să ajute piaţa. Nu mai este nimeni care să colecteze produsele agricole venite de la ţărani, iar noi ne întrebăm de ce nu se mai cultivă pământul.

„După 20 de ani, ne-am întors de unde am plecat"

Cum credeţi că ar trebui procedat pentru a evita criza?

Cred că ar trebui să se înceapă de acolo de unde s-a pornit şi criza, de la bănci. Aduceţi-vă aminte de vestitul regulament BNR din toamna lui 2008, când băncile au sistat, brutal, orice creditare. Apoi, o lungă perioadă, clientul băncilor a fost statul. Sistemul bancar ar trebui să-şi revadă întreaga activitate, întregul comportament. Cu sprijinul BNR, România a dus o politică de capitalizare accelerată a tuturor băncilor. Unde au ajuns? Au ajuns să aibă bulevarde întregi de bănci, cu faţade marmorate, cu mulţi funcţionari, dar cu din ce în ce mai puţini clienţi. Acum, băncile îşi ascund pierderile şi îşi creea­ză confort pe seama comisioanelor clienţilor.

O să-i supăraţi pe bancheri...

Nu au de ce să se supere nici ei, nici politicienii. Noi, mediul privat, am făcut - independent de regulile fixate - tot ce am putut cu încrederea că, într-o zi, va fi mai bine. Am parcurs perioade în care se invocau greutăţile tranziţiei în câteva rânduri, apoi greutăţile integrării în UE, iar la peste 20 de ani de la Revoluţie, ajunşi la „momentul Brucan", constatăm cu toţii o involuţie sau că ne-am întors de unde am plecat. Firmele care au făcut afaceri cinstite în România au fost obligate să piardă tot ce au acumulat, iar acest lucru s-a întâmplat în câteva rânduri. Vorbesc de sutele de mii de firme care nu au făcut afaceri cu statul şi care au încercat din răsputeri supravieţuirea într-o aşa-zisă economie de piaţă. În asemenea condiţii, important este să faci ceva, nu să te superi.

Va fi 2012 anul revenirii crizei?

Nu avem cum să privim 2012 doar din punct de vedere economic, atât timp cât este un an electoral. Mai mult, se anunţă încă de pe-acum necesitatea continuării austerităţii, dezastrele economice aşteptând la graniţa ţării. Cu toate acestea însă, sunt companii care îşi fac chiar planuri de dezvoltare. Mediul privat este practic obligat să lupte pentru depăşirea acestor perioade, asumându-şi riscurile de rigoare, chiar fără  să ţină cont de politicieni. Mai ales că, la câtă ambiţie şi la câte discuţii sterile vedem pe la televizor, atât din partea celor de la putere, cât şi a celor din opoziţie, ar însemna să închidem tot. De multe ori, chiar simţim că toate acestea nu le fac pentru noi, pentru electorat, ci pentru grupurile şi partidele lor. De exemplu, auzim vorbindu-se mai mult de numărul parlamentarilor şi de comasarea alegerilor, decât de preţul gigacaloriei.

"Economisirea a fost răsplătită din ce în ce mai puţin, în timp ce activele existente pe diferite pieţe au preţuri tot mai mari. În România, criza a fost impusă şi indusă. Impusă din exterior şi indusă din interior.''

Carte de vizită

- Născut la Constanţa, la 25 aprilie 1954
- A intrat în afaceri cu electronice în 1980, în Belgia
- În 1990 a deschis complexul Gepa, care l-a făcut celebru
- Primarul sectorului 1 al Capitalei, în perioada 1996-2000 (independent)
- În prezent dezvoltă mai multe afaceri imobiliare, printre care complexul Metropolis din nordul Capitalei

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite