Gazele nu ar trebui să scumpească alimentele

Creşterea cu 10% a preţului gazelor pentru consumatorii industriali va avea un impact de doar 0,15% asupra inflaţiei la sfârşitul acestui an, potrivit calculelor autorităţilor. Impactul scumpirii gazului asupra preţului la majoritatea alimentelor este sub 1%, astfel că preţul final nu ar trebui să crească.

Preţul gazelor de import a crescut cu 15% de la începutul anului şi cu 60% faţă de iulie 2009, când a avut loc ultima modificare a preţului final reglementat. Astfel, pentru a proteja consumatorii casnici, Guvernul a decis ca populaţia şi producătorii de energie termică să consume mai mult gaz de producţie internă - care costă circa 160 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce firmele vor utiliza mai multe gaze de import - care au un preţ de 460 de dolari. Această măsură a dus la majorarea preţului pentru firme cu 10% de la 1 iulie, în timp ce preţul pentru populaţie va rămâne acelaşi timp de nouă luni.

Ajustare pentru 60% din piaţă

Cum afectează această decizie buzunarul nostru? Calculele autorităţilor arată că impactul asupra preţurilor produselor finite este destul de redus, întrucât sunt puţine categorii unde achiziţia gazelor are o pondere mare în costurile finale, precum industria îngrăşămintelor chimice. „Populaţia şi producătorii de energie termică utilizează 40% din consumul naţional de gaze, astfel că majorarea de 10% a preţului se aplică doar în cazul a 60% din piaţă. Calculele Comisiei Naţionale de Prognoză arată că acest lucru va avea un impact de până la 0,15% în inflaţia totală la sfârşit de an şi de maximum 0,07% în inflaţia medie anuală", a declarat, pentru „Adevărul", Dan Plaveti, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

La majoritatea produselor este vorba despre un impact indirect, care se diluează în lanţul economic sau este compensat de scăderea altor costuri. Astfel, potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor, cel mai mare impact asupra preţului final la produsele alimentare ar putea fi înregistrat în cazul uleiului şi ar fi de cel mult 30 de bani, iar preţul ar ajunge de la 6 la 6,3 lei. La lapte şi produse lactate, preţul ar putea creşte cu 0,8%, ceea ce ar însemna un plus de trei bani pe litrul de lapte care acum costă patru lei.

Un kilogram de zahăr ar putea costa cu doi bani mai mult, ceea ce ar însemna o creştere de 0,4%. La capitolul carne şi preparate din carne, impactul este de maximum 0,7% în preţ, astfel că un kilogram de carne care acum costă 13 lei s-ar putea scumpi cu nouă bani după majorarea preţului la gaze.

Pâinea nu ar trebui să se scumpească

La categoriile de produse unde impactul este sub 1%, producătorii nu ar trebui să reflecte acest lucru în preţul final, spun reprezentanţii Rompan, patronat din domeniul panificaţiei. „În cazul pâinii, costurile cu gazele reprezintă 5% din cele finale, astfel că majorarea de 10% a preţului gazelor ar putea avea un impact de până la 1% în preţul final al pâinii. Noi însă nu vom scumpi pâinea, pentru că acest impact este nesemnificativ. De regulă, când avem creşteri de costuri atât de mici, le suportăm noi până la un anumit nivel, le contabilizăm şi aşteptăm mai multe etape până creştem preţul de vânzare", ne-a declarat Aurel Popescu, preşedintele Rompan.

Potrivit acestuia, nici în lunile următoare pâinea nu ar avea de ce să se scumpească. „Ne aşteptăm ca noua recoltă să vină cu preţuri mai mici la grâu, ceea ce ne va echilibra costurile", a adăugat reprezentantul Rompan.

Cu toate acestea, unii producători de alimente ar putea profita de acest moment pentru a majora nejustificat preţurile, dând vina pe scumpirea gazelor, spun analiştii. La fel cum s-a întâmplat şi atunci când a fost majorată Taxa pe Valoarea Adăugată, iar preţul unor produse a crescut cu mai mult de 4,2%, cât ar fi fost normal.

„Cu gândul că preţul gazelor va creşte în continuare, unii producători majorează acum preţurile cu mai mult decât ar trebui", ne-a precizat, la rândul său, Liviu Voinea, director executiv al Grupului pentru Economie Aplicată.

Ce primesc marii consumatori de gaze

Marii utilizatori de gaze pot opta pentru statutul de consumator întreruptibil, ceea ce înseamnă că iarna, când presiunea este scăzută, consumul lor este redus sau oprit pentru a alimenta populaţia. Până acum, cei trei consumatori întreruptibili din România - InterAgro, Azomureş şi Electrocentrale Bucureşti - primeau un discount de aproximativ 8% de la Romgaz, însă producătorul de gaze a renunţat să mai acorde această facilitate.

Tarife mai mici de transport

Astfel că ANRE analizează posibilitatea de a le acorda, în schimb, tarife mai mici pentru transportul gazelor. Şi acum tarifele de transport sunt diferenţiate, cele pentru întreruptibili fiind uşor mai mici. „Vom analiza care au fost pierderile consumatorilor întreruptibili din 2007 până în prezent în perioadele când livrarea de gaze le-a fost redusă sau întreruptă în timpul iernii şi le vom acorda o reducere a tarifului de transport care să acopere media acestor pierderi", a mai spus Dan Plaveti, preşedintele ANRE. 

Potrivit legislaţiei, populaţia are prioritate absolută în alimentarea cu gaze pe timp de iarnă, apoi spitalele, şcolile şi instituţiile de protecţie socială.