Funcţionarii de la Raiffeisen au ieşit în stradă

central al instituţiei financiare. Faptul că lucrează 10-12 ore pe zi, dar nu li se recunosc orele suplimentare, lipsa dialogului social între sindicat şi conducerea băncii, ca şi regimul de

central al instituţiei financiare. Faptul că lucrează 10-12 ore pe zi, dar nu li se recunosc orele suplimentare, lipsa dialogului social între sindicat şi conducerea băncii, ca şi regimul de salarizare care induce diferenţe între angajaţi de aceeaşi categorie i-au determinat pe liderii lucrătorilor bancari să declanşeze conflictul de muncă.
Protestul lucrătorilor de la Raiffeisen este o premieră în istoria bancară românească de după 1989, dar "problema nu e doar a Băncii Raiffeisen, ci a întregului sistem bancar", ne-a declarat Constantin Paraschiv, şeful federaţiei sindicale din bănci şi asigurări, prezent la miting. El a adăugat că "în aproape toate băncile se lucrează în plus, dar nu se recunosc orele suplimentare, astfel că aceste nemulţumiri există şi în rândul celorlalţi funcţionari bancari". Întrerupându-şi convorbirile cu presa, liderul federaţiei i-a anunţat pe participanţi că "şi colegii de la BRD şi Bancpost sunt alături de noi, ne vor sprijini în acţiunile noastre". Cum era de aşteptat, anunţul a stârnit aplauzele protestatarilor.

"Stăm aici până la Paşte, după care facem grevă"
Ce se va întâmpla dacă sindicaliştilor nu li se vor lua în seamă revendicările? "Vom veni în fiecare zi, stăm aici până la Paşte. Iar după aceea… probabil că va trebui să declarăm greva", a afirmat Constantin Paraschiv. "Noi nu am dorit să scoatem oamenii de la posturi, dar nici aşa nu se mai poate, să se ia măsuri referitoare la personalul băncii fără ca noi să fim consultaţi". Liderul a ţinut să precizeze în mod expres că, pe de-o parte, acţiunea nu are ca scop creşteri de salarii şi, pe de altă parte, sindicaliştii nu au nicio problemă cu soliditatea băncii. "Raiffeisen este o instituţie sănătoasă, care îşi respectă clienţii, dar, din păcate, administraţia nu îşi onorează toate angajamentele faţă de salariaţi", conchide Paraschiv.
Una dintre marile nemulţumiri ale protestatarilor se referă la faptul că angajaţii sunt plătiţi în funcţie de zona geografică în care se află sucursala/filiala în care lucrează. "Bucureştiul este zona zero, iar judeţele sunt împărţite, câte 20, pe zonele 1 şi 2. Ceea ce înseamnă plăţi diferite pentru aceeaşi muncă", a explicat Maria Diţu, preşedintele sindicatului Raiffeisen. Iar din rândul participanţilor la acţiunea de pichetare a mai venit o precizare: "În bancă, ajunge o clipă de neatenţie şi eşti bun de plată". Liderii sindicali au mai spus că "ar fi trebuit să fim informaţi din timp, nu să ne trezim cu tot felul de măsuri; niciunde în Europa reorganizările de personal nu se fac fără ca reprezentanţii angajaţilor să fie consultaţi".Trecătorilor nu le-a fost deloc indiferentă acţiunea desfăşurată, ieri, în Piaţa Charles de Gaulle (fostă Aviatorilor) din Capitală, dar puţini s-au încumetat să stea de vorbă cu cei prezenţi. "Uitaţi-vă la ei, că sunt tineri, probabil că au dreptate să protesteze. E rău, dacă am ajuns până aici, să iasă în stradă funcţionarii bancari", ne-a declarat, iritat, un pensionar. La rândul său, un alt trecător ne-a spus că, "de-acum, ne putem aştepta la orice, dacă nici finanţiştilor nu le mai convine regimul"…
La închiderea ediţiei, sindicaliştii de la Raffeisen Bank au anunţat că au încheiat un protocol cu administraţia, act care a pus capăt protestelor.

Cât câştigă un angajat din sistemul bancar
Statisticile oficiale arată că în topul salarizărilor se află angajaţii din domeniul intermedierilor financiare. "Asta se întâmplă datorită salariilor mari care se dau la nivelul conducerii din bănci. Angajatul de rând primeşte între 9 şi 12 milioane lei (vechi) pe lună în bănci, iar în asigurări - 5 până la 7 milioane", a precizat Constantin Paraschiv, liderul federaţiei sindicale din bănci şi asigurări.

Administraţia bancii vrea mai multă înţelegere
În legătură cu acţiunea sindicală, purtătorul de cuvânt al Băncii Raiffeisen, Corina Vasile, a precizat: "Administraţia rămâne în continuare deschisă dialogului, şi nu va face presiuni ca acesta să înceteze. Nu încurajăm ideea de prestare a unor ore suplimentare, astfel că vom discuta cu managerii să organizeze programul în aşa fel încât să nu mai avem asemenea probleme în viitor. Se desfiinţează, într-adevăr, 41 de posturi, dar asta nu înseamnă concedieri; câteva dintre ele nici nu erau ocupate, iar pentru celelalte li s-au oferit angajaţilor alternative".