Fumatul dăunează grav ţintei de inflaţie

Media scumpirilor din 2009 ar fi coborât sub pragul de 3% dacă statisticienii nu ar lua în calcul majorările de preţ ale produselor din tutun. Experţii Băncii Naţionale pregătesc o nouă metodă de calcul pentru prognozele BNR referitoare la evoluţia preţurilor, prin care ţigările vor fi excluse din coşul inflaţiei.

Scumpirea cu peste 38% a ţigărilor, înregistrată în 2009, a fost unul dintre motivele pentru care media generală a inflaţiei (4,7%) a fost mai mare decât ţinta stabilită de Banca Naţională pentru anul trecut (3,5%+/-1p.p.), au arătat ieri, în cadrul unui seminar, oficialii BNR.

Ei au explicat că s-ar putea ca, în viitorul apropiat, Banca Naţională să utilizeze o altă metodologie de calcul pentru ţinta de inflaţie, bazată pe un coş de produse şi servicii din care vor lipsi ţigările. În prezent, inflaţia se calculează în baza unui set (coş) de produse şi servicii care au o anumită pondere în cheltuielile gospodăriilor populaţiei.

Institutul Naţional de Statistică va continua să urmărească preţurile aceloraşi produse, în raportările sale privind indicele preţurilor de consum, însă BNR ar putea scoate ţigările din acest coş, la calculul ţintei de inflaţie, au explicat experţii băncii centrale.

Pondere minimă, influenţă maximă

Tutunul, care deţine o pondere de numai 4,6% în coşul inflaţiei, a urcat media generală a scumpirilor din 2009 cu aproape două puncte procentuale (1,95%), a spus Constantin Chircă, director în cadrul BNR. În acelaşi timp, alte produse - pâine, carne, lapte, combustibili, telefonie şi utilităţi - care deţin împreună o pondere de aproape 48% în coşul inflaţiei au contribuit la creşterea cu numai 0,21% a mediei naţionale din 2009. În fine, oficialul BNR a mai arătat că, în anii viitori, ponderea tutunului în coşul de consum va creşte semnificativ, tocmai din cauza scumpirii ţigărilor din perioada 2007-2009.

„Românul excesiv", agent inflaţionist

Urmărind graficele scumpirilor din 2009, Adrian Vasilescu - consilier al guvernatorului BNR - a creionat şi un portret-robot al românului generator de inflaţie. Acesta ar fi „un om care fumează mult, vorbeşte în neştire la telefon, se plimbă mult cu maşina, suferă de unele boli costisitoare şi are o problemă cu salubritatea", a conchis Vasilescu.

Institutul Naţional de Statistică va elabora, în 2010, un indice imobiliar care urmează să fie inclus în calculul inflaţiei, a declarat Napoleon Pop, membru în Consiliul de Administraţie al BNR. Practic, cei care vor dori să achiziţioneze o casă sau un teren vor putea afla care este preţul caselor din aceeaşi zonă.

Producătorii de ţigări: „E o necorelare a fiscalităţii cu macroeconomia"

Discuţiile din cadrul dezbaterii privind inflaţia nu sunt tocmai pe placul producătorilor de ţigarete, care consideră că reprezintă „un exemplu clar de necorelare a politicilor fiscale cu cele macroeconomice".

„Românii nu fumează mai mult, piaţa este inelastică. Accizele au crescut în trei etape, cu 24 de euro, ceea ce, combinat cu noul curs, a dus la creşteri de preţuri de 50% în 2009. Un pachet costă aproximativ 10 lei, din care opt lei înseamnă taxe, accize şi TVA", a declarat, pentru „Adevărul", Gilda Lazăr, corporate affairs director la JTI România, unul dintre principalii producători interni de ţigarete.

Totodată, Gilda Lazăr susţine că anul trecut, producătorii de ţigarete aproape l-au convins pe Gheorghe Pogea, fostul ministru de Finanţe, să amâne creşterea accizelor la tutun cu 10 euro pe mia de ţigarete din luna ianuarie 2010.

„Ţinta de inflaţie a fost un argument în a-l convinge pe domnul Pogea să amâne creşterea de 10 euro din ianuarie şi chiar a vrut să o facă. Ordonanţa era pregătită, dar domnul Gherghina (n.red. - Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice) a trimis la Guvern proiectul pe buget cu veniturile calculate la 74 de euro pe mia de ţigarete. Rezultatul? Vânzările au scăzut dramatic, iar banii nu mai ajung la buget, ci la contrabandişti", a conchis Lazăr. (Otilia Caloian)