Foştii proprietari din Cadrilater, despăgubiţi de statul român

persoanelor direct implicate în evenimentele acelor vremuri, fie moştenitorilor. Mană cerească pentru unii, care se trezesc peste noapte cu conturi bancare mai grase, motiv de învrăjbire pentru

persoanelor direct implicate în evenimentele acelor vremuri, fie moştenitorilor. Mană cerească pentru unii, care se trezesc peste noapte cu conturi bancare mai grase, motiv de învrăjbire pentru alţii, care, odată intraţi în posesia banilor, refuză să îi mai împartă cu toţi beneficiarii. Despăgubirile se acordă celor îndreptăţiţi sub forma unor compensaţii băneşti, distincte pentru terenuri, construcţii, dar şi pentru recoltele de porumb, bumbac şi floarea-soarelui.

700 miliarde de lei, acordate în 2005
Sumele totale suportate de bugetul statului român sunt greu de cuantificat, însă media revendicărilor la nivelul unui dosar atinge circa 600 milioane de lei vechi. "În ceea ce priveşte sumele maxime, există o plafonare. Astfel, practic, cea mai mare sumă pe care un beneficiar o revendică se învârte în jurul valorii de 2.500.000.000 de lei", ne-a declarat Remus Baciu, secretar de stat în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). Potrivit oficialului, de la începutul anului 2005 şi până în prezent au fost soluţionate 4.000 de dosare, nivelul sumelor acordate celor peste 10.000 de beneficiari ai acestora cifrându-se la 1.000 miliarde de lei, dintre care 700 miliarde de lei au fost virate numai în 2005. Sumele sunt acordate eşalonat, în două tranşe, 40% şi, respectiv, 60%, pe o perioadă de doi ani consecutivi. Pentru acest an se estimează a fi finalizate alte 3.600 de dosare, din totalul celor 9.000 de cazuri ce aşteaptă să intre în ultima etapă de virare propriu-zisă a banilor.

Legea nu are termen pentru acordarea despăgubirilor
Ritmul de punere în aplicare este încetinit, pe de o parte, de numărul redus al celor care se ocupă de serviciul pentru aplicarea Legii 9 - care reglementează regimul acordării compensaţiilor băneşti -, dar şi de beneficiarii care, din diferite motive, aleg să apeleze la instanţă. "Avem peste 300 de procese, în care unii ne dau în judecată pentru întârzierea faţă de validarea dosarului, şi, pe de o parte, oamenii au dreptate, pentru că a trecut mult timp. Însă legea nu prevede un termen de soluţionare. Sunt însă şi dosare prin care se solicită actualizarea sumelor. Alţii consideră că au luat prea puţini bani şi apelează la instanţă", a precizat Baciu. De cele mai multe ori, întârzierile au la bază şi neînţelegerile care apar chiar între beneficiarii despăgubirilor. "Un dosar poate avea unul sau mai mulţi beneficiari. Ca exemplu, o despăgubire de 1.700.000.000 de lei are 15 beneficiari. În aceste cazuri există două variante: fie se înscriu toţi ca moştenitori, fie desemnează pe unul care să primească banii, urmând ca acesta să îi împartă. Se întâmplă însă să apară neînţelegeri, iar cel care primeşte banii nu îi mai împarte cu ceilalţi. Apare astfel unul care revocă procura pentru că nu a primit suma", ne-a declarat Baciu.

876 milioane de lei pentru un veteran de 91 de ani
În majoritatea cazurilor, cei care revendică banii, socotiţi de mulţi ca o mană cerească, sunt moştenitorii celor care au trăit acele zile istorice. Sunt însă şi excepţii, înşişi proprietarii de drept ai averilor făcând revendicări. "Avem şi cazuri în care banii sunt revendicaţi de chiar titularul averii. Chiar zilele acestea, un veteran de război din Neamţ, în vârstă de 91 de ani, a venit şi s-a interesat de stadiul dosarului prin care are de primit 876 milioane de lei", a precizat Baciu.