Fondurile private vor plasa cei mai mulţi bani în retail şi construcţii

Companiile care activează în domenii precum distribuţia de produse sau producţia de materiale de construcţii vor atrage mai uşor participaţiile unor fonduri private de investiţii, datorită

Companiile care activează în domenii precum distribuţia de produse sau producţia de materiale de construcţii vor atrage mai uşor participaţiile unor fonduri private de investiţii, datorită potenţialului superior de creştere al acestor pieţe.
Fondurile de tip "Private Equity" (PE) finanţează societăţile prin participarea la majorarea capitalului social, iar în momentul în care creşterea este suficient de mare părăsesc firma, obţinând astfel sume mai mari decât cele investite. De aceea, PE-urile sunt interesate să participe în societăţile cu potenţialul cel mai bun de creştere a valorii acţiunilor, căutând "campionii" pieţei. "În România, pentru următorii 3-5 ani, întrevedem posibilitatea unor creşteri semnificative la societăţile care au legătură cu retailul (de exemplu, distribuţia de medicamente sau serviciile financire) şi cu construcţiile (în special producţia de materiale care se vând bine)", a declarat Dan Badea, managing partner în cadrul Casei de avocatură Badea Clifford Chance - biroul din România al celei mai mari firme de avocatură din lume. Din păcate, marile fonduri globale de investiţii, care administrează participaţii de ordinul miliardelor de euro, au ocolit piaţa românească pentru că aici nu au avut în ce să plaseze asemenea sume. Până în prezent, cele mai voluminoase tranzacţii de acest fel au fost de câteva sute de milioane de euro.
Surse de finanţare care se vor afirma pe piaţa românească
Private Equity. O modalitate de finanţare pe termen mediu şi lung, acordată în schimbul participării la capitalul social al unei societăţi comerciale în general necotate la bursă. Ieşirea din participaţie (şi marcarea, în acest fel, a câştigului) se poate face printr-o ofertă publică iniţială sau vânzarea către fonduri şi investitori strategici.
Leverage Buy Out. Preluarea unei companii la care preţul de achiziţie se asigură, în cea mai mare parte, din capitalul împrumutat de la o bancă (de exemplu: 10%-30% capital propriu, 70%-90% credit). Terapia Cluj a fost preluată de către Advent, prin acest procedeu.
Parteneriatul public-privat. Colaborare între autorităţi publice şi investitorii privaţi pentru realizarea unor servicii sau lucrări de interes comunitar. Există mai multe tipuri de contracte: unele prevăd că partenerul privat se va ocupa de operare şi după finalizarea proiectului, altele prevăd întoarcerea în proprietatea statului a produsului sau serviciului public astfel realizat.
Finanţarea de proiecte. Capitalul folosit la unele proiecte industriale sau de infrastructură (pe termen lung) se rambursează din veniturile generate de acel proiect. De regulă, acelaşi proiect foloseşte şi ca garanţie pentru împrumut.
Securitizarea. Se valorifică, astfel, contracte care, privite individual, nu sunt foarte lichide, adică sunt greu de comercializat. Participanţi la o procedură de securitizare sunt originatorii, debitorii cedaţi, investitorii, societatea care realizează managementul de portofoliu, emitentul, agentul şi agenţia de rating. Pe plan internaţional, sumele atrase prin securitizări se apropie de 10 miliarde de euro; în România, au fost atrase mai puţin de 200 milioane de euro (sub 50 milioane euro nu îşi are rostul o asemenea procedură).
Euro-obligaţiuni. Sunt obligaţiuni denominate într-o altă monedă decât în cea a pieţei pe care au fost emise. Se distribuie şi pe alte pieţe decât cea naţională a emitentului. Între participanţii la această structură de finanţare se disting: emitentul, lead-managerul, agenţia de rating şi investitorii. În România au avut deja loc câteva emisiuni de euro-obligaţiuni, de câteva sute de milioane euro fiecare.
Instrumentele derivate şi certificatele de depozit global fac parte, de asemenea, din categoria produselor complexe de finanţare recomandate de biroul din România al Casei de avocatură Clifford Chance.