Fondurile de investiţii vor da tonul cotărilor

Deşi finanţarea este o problemă majoră pentru antreprenorii autohtoni, aceştia ocolesc varianta atragerii de capital prin listarea la bursă. Nici măcar succesul ofertelor publice iniţiale

Deşi finanţarea este o problemă majoră pentru antreprenorii autohtoni, aceştia ocolesc varianta atragerii de capital prin listarea la bursă. Nici măcar succesul ofertelor publice iniţiale (IPO) derulate de SSIF Broker, Flamingo sau Transelectrica nu a trezit interesul unor companii private pentru piaţa de capital. Ba mai mult, bursa e privită cu teamă. şi nu pentru că aceasta ar avea mecanisme complicate de funcţionare, ci din cauza transparenţei pe care o implică listarea. Căci, orice companie cotată trebuie să raporteze rezultatele financiare, contractele peste o anumită valoare, precum şi alte operaţiuni. Antreprenorii români s-au obişnuit să îşi conducă singuri afacerile, fără să dea socoteală. Iar a-i convinge să le permită şi altora să intre în "intimitatea" afacerii lor este o misiune greu de îndeplinit. Ar însemna să schimbi mentalitatea.
În acest context, cele mai potrivite companii pentru a deschide drumul listărilor la bursă sunt cele preluate, de câţiva ani, de fonduri de investiţii de tip venture capital. În esenţă, afacerea unor astfel de fonduri constă în preluarea unor societăţi mici, dezvoltarea acestora şi ulterior vânzarea lor. În Polonia, spre exemplu, fondurile de venture capital iniţiază cele mai multe oferte publice de acţiuni în vederea listări. şi, în plus, companiile respective sunt deja obişnuite cu standardele de organizare şi administrare a afacerilor.
Numai că, în România, lucrurile nu sunt deloc simple, deoarece fondurile de venture, cel puţin până acum, au evitat să îşi vândă participaţiile prin intermediul BVB, din cauza lipsei investitorilor puternici. Societăţile de asigurări plasează foarte puţin pe piaţa românească de capital, iar fondurile mutuale sunt prea mici pentru a putea mobiliza sume consistente. şi, mai mult, nu avem deocamdată fonduri de pensii. În Polonia, piaţa de capital locală a cunoscut o dezvoltare puternică odată cu apariţia fondurilor de pensii. Acestea au devenit şi principalii investitori la bursă. Mai mult, societăţile de asigurări sunt foarte active la bursă prin plasamentele pe care le realizează.
Aşa că, reforma sistemului de pensii din România ar putea reprezenta un motor de dezvoltare fără precedent a pieţei de capital.
Până la urmă, companiile româneşti preferă finanţarea de la bănci în detrimentule celei obţinute prin listarea pe piaţa de capital, în principal din cauza faptului că nu au multe exemple la care să se raporteze. Cu doar patru IPO-uri în ultimii trei ani, bursa românească nu şi-a demonstrat principala menire: aceea de a ajuta firmele să se finanţeze. La Varşovia, Budapesta sau Praga, rubricile cu informaţii despre firmele care derulează oferte publice inţiale sunt pline. La Bucureşti, site-ul BVB, nici măcar nu are o rubrică separată care să indice o situaţie a IPO-urilor derulate.
Nevoia de bani pentru finanţarea dezvoltării businessurilor, mai ales în contextul concurenţei accentuate odată cu integrarea în Uniunea Europeană, se va resimţi din ce în ce mai intens. Primele care vor apela la bursă vor fi companiile care au în structura acţionariatului fonduri de investiţii. Iar exemplul lor va fi urmat de un număr din ce în ce mai mare de societăţi.