"Fondurile europene pot fi fraudate cu greu"

calcul din care rezultă că România trebuie să cheltuiască 8 milioane de euro pe zi, ceea ce este o sumă mare.- În momentul de faţă suntem capabili să cheltuim 8 milioane de euro pe zi?- Noi

calcul din care rezultă că România trebuie să cheltuiască 8 milioane de euro pe zi, ceea ce este o sumă mare.
- În momentul de faţă suntem capabili să cheltuim 8 milioane de euro pe zi?
- Noi avem deja proiecte pregătite pentru întreaga sumă alocată prin Programul Operaţional regional pentru anul 2007 şi o parte din 2008. Există programe, există iniţiative, iar cheia succesului este capacitatea de a le urmări în implementare.
- Când estimaţi că vor fi lansate primele apeluri de proiecte din cadrul Programului Operaţional regional?
- De îndată ce fondul va fi aprobat. Noi suntem gata cu proiectele, suntem gata să le lansăm.
- Care este în prezent capacitatea României de absorbţie a fondurilor europene, comparativ cu anul trecut?
- În acest moment, putem discuta de capacitatea de absorbţie referindu-ne la fondurile de preaderare. Ar fi hazardat să vorbim acum de capacitatea de absorbţie a fondurilor structurale, care vor veni suplimentar pe lângă cele de preaderare după 1 ianuarie 2007. În baza unei înţelegeri cu Comisia Europeană, noi am stabilit o serie de obiective, inclusiv pe partea de fonduri de preaderare, tocmai pentru a demonstra capacitatea crescută de absorbţie. şi v-aş da un exemplu - programul de Coeziune Economică şi Socială (CES) 2000, la care s-a atins o rată de absorbţie de 91%. Există în acest moment programe pentru care se fac plăţi şi care nu s-au încheiat. Este vorba de PHARE 2001 şi PHARE 2002. Acestea se vor încheia în noiembrie 2007 şi au fost deja plătite pe cele două componente - 2001 (74%) şi 2002 (52%). Este un subiect tehnic şi greu de înţeles de multă lume, dar ceea ce trebuie înţeles este faptul că există nişte reguli clare. Eu am auzit nenumărate comentarii, că poţi să fraudezi fondurile europene. Este o istorie falsă, pentru că există mecanismele de auditare şi de control care oricând scot la iveală neregulile potenţiale. Regula este cuvântul de ordine în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor, la fel ca şi în ceea ce priveşte politica afacerilor europene. Cine nu respectă regula are de pierdut. şi există reguli în monitorizare, reguli în implementare, în auditare, în raportare şi în certificarea plăţilor. Plus că toate aceste lucruri duc către instituţii independente, separate, care se verifică între ele şi deasupra tuturor există auditul Comisiei care controlează în permanenţă modul de gestionare a fondurilor.
- Totuşi, de ce nu s-a reuşit cheltuirea tuturor fondurilor disponibile?
- În unele programe s-a reuşit cu mult succes cheltuirea fondurilor, chiar ar fi fost nevoie de mult mai mulţi bani, la altele au existat întârzieri sau n-au fost cheltuiţi integral banii. Motivele diferă însă de la un tip de proiect la altul. La proiectele de construcţii pot apărea întârzieri din lipsa autorizaţiilor pentru demararea construcţiei, din cauza inabilităţii autorităţii locale de a-şi plăti partea de cofinanţare, motiv pentru care se întrerup plăţile. Pot apărea inadvertenţe din cauza exproprierilor, a incapacităţii consultanţilor - am avut recent astfel de probleme, consultanţi recunoscuţi pe plan internaţional, care, ajunşi în România, nu au avut capacitatea de a-şi demonstra aceeaşi performanţă ca şi în ţările de origine. Cele mai multe probleme au fost în construcţii - fie că discutăm de infrastructura de transport, fie de infrastructura turistică. Oricum, sunt lucruri care s-au corectat în timp. Cred că neimplicarea este motivul principal pentru care un proiect nu are succes. Am avut şi astfel de proiecte - pavilionul expoziţional de la Constanţa, urmat din nefericire de programul ISPA, dedicat creării staţiei de epurare a apelor. Avem o situaţie similară şi la Brăila, unde un parc industrial, din nefericire, nu a mai fost construit până la capăt.
- Ce acţiuni întreprinde Ministerul Integrării pentru a informa potenţialii beneficiari cu privire la oportunităţile de finanţare din fonduri structurale?
- Avem o serie întreagă de acţiuni în ceea ce priveşte programele pe care le gestionăm noi, cum ar fi dezvoltarea regională. Împreună cu alte ministere, am promovat mai multe programe operaţionale. Una dintre cele mai importante componente a fost aceea de pregătire a oamenilor care lucrează pentru autorităţile de management. Avem circa 370 de persoane care au urmat cursuri de pregătire, în vederea bunei gestionări a fondurilor şi aproximativ 1.800 de potenţiali beneficiari au fost informaţi şi pregătiţi. Avem programe pe care le-am derulat cu partenerii sociali la nivelul judeţelor. şi, bineînţeles, componenta de informare bazată pe documente scrise. Ziarul "Europeanul" este o sursă de informare utilă, dar în egală măsură avem broşurile de prezentare a procedurilor şi programelor operaţionale, care au fost transmise autorităţilor locale. Caravana de informare a autorităţilor locale şi a beneficiarilor şi campania de informare a întreprinzătorilor şi autorităţilor din mediul rural, aflată în plină desfăşurare acum, se numeşte "Fermier în Europa" şi are ca ţintă locuitorii a 820 de comune din România. Foarte curând, vom transmite autorităţilor locale şi harta instituţiilor europene, cu informaţii de contact ale acestora.
- Există regiuni ale României care au o capacitate de absorbţie mai mare decât altele?
- Trebuie să recunosc că a existat o exigenţă sporită faţă de cele două organisme responsabile la nivelul regional - cel care se presupune a fi independent şi pur tehnic, Agenţia de Dezvoltare Regională, şi în egală măsură Consiliul de Dezvoltare Regională. Eu consider că România trebuie să se dezvolte pe baza strategiilor pe care le-am pregătit, pe baza cadrului strategic care vizează următorii ani, pe baza programelor pregătite pentru perioada 2007-2013, şi nici pe departe pe baza influenţelor pe care decidenţii le-ar putea avea într-un moment sau altul în selecţie. De aceea, am schimbat aproape complet procedura de selecţie la fondurile structurale, nemailăsând posibilitatea unor evaluări subiective sau care puteau fi influenţate, ci creând la nivelul regiunilor un organism tehnic de evaluare - Comitetul Tehnic de Evaluare şi Selecţie - în care politicul nu va mai avea o pondere. Vor face parte reprezentanţi ai societăţii civile, mediului universitar, patronatelor, sindicatelor. Va fi o reprezentare care să creeze posibilitatea luării unor decizii în conformitate cu obiectivele economice şi sociale la nivelul fiecărei regiuni.