Fondurile SAPARD - greu de accesat

Miliardul de euro alocat Romaniei de Uniunea Europeana prin SAPARD (Programul special de preaderare pentru agricultura si dezvoltare rurala) nu este usor de "digerat" de catre agentii economici din

Miliardul de euro alocat Romaniei de Uniunea Europeana prin SAPARD (Programul special de preaderare pentru agricultura si dezvoltare rurala) nu este usor de "digerat" de catre agentii economici din agricultura si industrie alimentara. Pe langa procedura uneori stufoasa de accesare a acestor fonduri, un obstacol important in calea celor care doresc sa beneficieze de un proiect SAPARD consta in lipsa fondurilor necesare pentru a acoperi cota ce revine partii romane in fiecare proiect, asa-zisa cota de cofinantare. Aceasta cota variaza intre 40 si 50% din valoarea totala a proiectului. Totusi, potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul Integrarii Europene si Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, exista judete in care agentii economici nici macar nu s-au apropiat de aceste proiecte. Si nu orice judete, ci din randul celor cu mare potential agricol. Am incercat sa aflam care sunt adevaratele motive ale acestei "abstinente" . Redam pe scurt declaratiile celor intervievati. Putini isi permit proiecte de 1-2 milioane euro Calin Valeriu, director general Directia Agricola Buzau: "In cazul fondurilor alocate pentru imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole valoarea proiectelor este foarte mare, de un milion de euro. Ceea ce inseamna ca agentii economici trebuie sa vina cu o contributie proprie de 500 mii euro, peste posibilitatile lor. Buzaul este bantuit de 4 ani de seceta, iar oamenii din agricultura nu au bani sa faca investitii". Sorin Bulancea, director general Directia Agricola Constanta: "Dintr-o eroare, judetul nostru a fost nominalizat printre judetele unde nu s-a depus nici un proiect SAPARD pe masura 1.1. Avem doua proiecte declarate eligibile, unul in domeniul vinificatiei - in valoare de 2 milioane euro, si unul in domeniul prelucrarii laptelui, tot de doua milioane euro. Sunt putine proiecte pentru ca agentii economici nu au posibilitati de finantare. Asteptam mai multe proiecte pe masura privind investitiile in exploatatii agricole, pentru ca in Constanta avem multe ferme mari, de peste 800 hectare." Firmele fara profit raman pe dinafara Toma Ioan, director Directia Agricola Botosani: "Avem doua proiecte in lucru, agentii economici poarta discutii cu bancile comerciale pentru obtinerea de credite pentru cofinantare. In judetul Botosani sunt autorizate 19 abatoare de carne si 38 unitati de procesare a laptelui, multe dintre ele fiind modernizate cu fonduri Phare, avand dotari la standarde europene." Arsenescu Ion, director general Directia agricola Arges: "Avem aprobate doua proiecte pe masura 1.1 SAPARD. Nu se manifesta interes pentru finantari SAPARD pentru ca unele firme nu au profit - si nu sunt eligibili pentru obtinerea de finantari comunitare - ,altii nu au bani pentru cofinantare, iar cateva dispun deja de utilaje moderne." Pentru proiecte mari e nevoie de capacitati de procesare mari Comsa Dorina, seful Biroului Regional 3, Sud Muntenia, SAPARD: "Agentii economici nu au curaj sa riste, pentru ca dobanzile la banci sunt destul de mari. De asemenea, in conditiile pentru obtinerea finantarilor pentru fabrici de procesare sunt cerute capacitati mari, intre 1000 si 5000 de tone/an."