Fiscul creşte presiunea pe afacerile corecte

Cel mai amplu pachet de reglementări fiscale din ultimii 11 ani ar trebui să intre în vigoare în această săptămână, potrivit şefului de la Finanţe. Guvernul îngreunează şi mai mult activităţile comerciale şi deschide calea abuzurilor, în disperarea de a combate evaziunea şi de a aduce mai mulţi bani la buget.

Extinderea răspunderii solidare în cazul insolvenţei şi noile reglementări privind transferul părţilor sociale - măsuri cuprinse în Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri de combatere a evaziunii fiscale - pleacă de la ideea că în mediul de afaceri românesc predomină antreprenorii cu ambiţii „ilicite", avertizează experţii.

Mai citeşte şi:

Femeile de serviciu şi şoferii de la Fisc iau prime grase pentru "succes în colectarea impozitelor"!

Nu este prima oară când un principiu greşit - potrivit căruia firmele autohtone sunt evazioniste - impune forma unor acte normative. A fost şi cazul impozitului minim, când - în încercarea de mai aduce unele venituri la buget - statul a închis o bună parte a firmelor ce se luptau, în vreme de criză, să supravieţuiască.

Extinderea colectării

În privinţa actualului pachet de măsuri fiscale, cel mai amplu din ultimii unsprezece ani, potrivit consultanţilor fiscali, acesta încalcă prezumţia bunei-credinţe într-un business. Potrivit avocatului Beatrice Onică-Jarka, partener la „Cunescu, Balaciu & Asociaţii", extinderea răspunderii solidare în cazul insolvenţei măreşte baza de colectare a impozitelor pentru companii, dar îngreunează extrem de mult relaţiile de afaceri în cazul unui grup de business.

Niciun evazionist fiscal în Timişoara: 600 de persoane au scăpat de dosarele penale în ultimii cinci ani

În situaţia unui holding (companie care deţine majoritatea acţiunilor mai multor firme), o societate cu datorii şi declarată în insolvenţă transferă o parte din plata acestor debite către o societate din grup, chiar dacă aceasta nu are obligaţii fiscale restante.

„Dacă firma A (fără datorii) a cumpărat de la firma B (insolvabilă) nişte bunuri, atunci prima va răspunde solidar cu debitoarea. Regula se extinde asupra oricărui acţionar, persoană fizică sau juridică, deţinător al controlului mai multor societăţi", spune consultantul.

În actul normativ nu se spune nimic despre preţ, fiind menţionată doar „reaua-credinţă", care nu se ştie ce presupune în viziunea legiuitorului. „Persoanele fizice sau juridice care, anterior datei declarării insolvabilităţii, cu rea credinţă, au dobândit în orice mod active de la debitorii care şi-au provocat astfel insolvabilitatea răspund solidar cu debitorul", se arată în Ordonanţă.

Astfel, statul pleacă de la prezumţia că firmele au un comportament fiscal incorect. „Această măsură are, desigur, la bază cazuri concrete, însă nu poţi generaliza la nivel de principiu al legii", arată Beatrice Onică-Jarka.

Lovitură pe piaţa de achiziţii

Prin măsurile adoptate, Guvernul vizează inclusiv limitarea evaziunii prin cesionare. În acest sens, a fost introdusă obligativitatea solicitării avizului organului fiscal în cazul transferului de părţi sociale.

Astfel, firmele cu datorii nu pot fi cesionate până în momentul în care Fiscul este informat în legătură cu această intenţie şi aprobă procesul.

„Măsura face ca cesionarea să nu se poată realiza în mai puţin de 30 de zile. Acesta este termenul până la care Fiscul poate depune opoziţie cu privire la această acţiune", arată avocatul. Implicaţiile sunt multiple.

Creşterea birocraţiei şi a costurilor de administrare a acestei măsuri sunt primele efecte. „Au avut loc foarte multe transferuri de părţi sociale în SRL-uri către persoane fizice şi juridice-fantomă. Fiscul va trebui să-şi înfiinţeze departamente specializate pentru urmărirea acestui tip de tranzacţii", este de părere Beatrice Onică-Jarka. Însă cea mai grea lovitură o va primi piaţa achiziţiilor.

„Chiar dacă cesiunea primeşte, în cele din urmă, undă verde de la ANAF, tergiversarea acestui proces va afecta sectorul achiziţiilor, şi aşa afectat de criză", mai spune avocatul.

Piaţă în stagnare

Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii a adus până acum tranzacţii de aproximativ un miliard de euro. Fără a putea calcula efectele noilor măsuri fiscale, specialiştii estimează că, în acest an, creşterea acestei pieţe va fi zero.

"Sectorul de fuziuni şi achiziţii va primi o lovitură grea prin îngreunarea transferului de părţi sociale."
Beatrice Onică-Jarka
avocat

Dosar penal pentru trafic cu produse de lux

După numai şase luni de la eliminarea accizelor pentru produsele de lux, Guvernul s-a răzgândit şi a decis reintroducerea măsurii în Codul fiscal. A devenit infracţiune introducerea în ţară şi nedeclararea mărfurilor accizabile, prin sustragerea de la control vamal, dacă valoarea acestora este mai mare de 20.000 de lei.

Dar piaţa de lux a scăzut chiar şi în condiţiile eliminării accizelor. Vânzările produselor de acest tip s-au redus cu 25% în primul trimestru al acestui an, ca urmare a crizei economice care a afectat puterea de cumpărare. Încasările din accize au scăzut, în primele patru luni ale acestui an, cu aproape 72 de milioane de lei, respectiv cu 1,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Închisoare pentru sume mari trecute prin vamă

În plus, persoanele care trec graniţa fără să declare la vamă că deţin asupra lor o sumă egală sau mai mare de 10.000 de euro nu vor mai fi sancţionate cu amendă şi confiscarea banilor, ci vor intra direct în închisoare pentru o perioadă cuprinsă între doi şi şapte ani, fapta lor fiind tratată drept infracţiune.

Va fi introdusă şi o acciză de 100 de euro/hl de produs la băuturile fermentate, altele decât bere şi vin - precum cidrul şi băuturile fermentate din fructe - şi va fi majorată acciza cu 100 de euro, la 165 de euro/hl, pentru produsele intermediare care fac parte din aceeaşi categorie, dar au o mai mare alcoolemie. ; Cosmina Croitoru

Sancţiunile UE, asumate

Pachetul de măsuri privind combaterea evaziunii fiscale a atras deja atenţia Comisiei Europene. Executivul de la Bruxelles a transmis că ordonanţa „ridică îngrijorări în ceea ce priveşte conformitatea cu legislaţia UE", reclamând că Guvernul român nu a ţinut cont de observaţiile sale.

 Autorităţile române îşi asumă, însă, deschiderea procedurii de infringement pe această temă, sperând ca, până la expirarea datei-limită de aplicare a măsurilor, CE să nu aplice sancţiuni concrete României. Ministrul Sebastian Vlădescu a explicat că motivul asumării este nevoia de a reduce evaziunea din domeniul TVA intracomunitar: „Vom face orice este necesar să ieşim din această procedură de infringement".