Firmele au ieşit doar parţial din recesiune

Pentru oamenii de afaceri, producţia şi comenzile sunt pe creştere în acest an faţă de 2010, dar blocajul financiar le încurcă toate socotelile şi cu greu pot să facă angajări. Având în vedere creşterile din statistici, „Adevărul“ i-a întrebat pe oamenii de afaceri dacă într-adevăr criza a luat sfârşit. Supravieţuirea este cuvântul de ordine.

Principalii parametri ai evoluţiei economice arată, în statisticile guvernamentale, chiar mai bine decât în anii dinaintea crizei. Comenzile, producţia, cifrele de afaceri sau efectivul salariaţilor au creşteri semnificative. Datorită unei organizări exemplare a exportatorilor, industria a ajuns vârf de lance, iar companii de top precum Dacia, ArcelorMittal, Petrom sau Nokia au tras în sus economia. Până şi sectorul de construcţii, care a fost probabil cel mai greu încercat în anii crizei, începe să raporteze creşteri. În fine, măsurile anticriză anunţate de Guvern par să-şi fi făcut efectul, astfel că, iată, România a ieşit din recesiune. Oare, aşa să fie? Întrebaţi cum stau cu principalii indicatori ai afacerilor pe care le conduc, întreprinzătorii chestionaţi de „Adevărul" în cadrul unui minisondaj ne-au răspuns că nu mai e atât de rău ca în ultimii doi ani, dar nici atât de bine ca în statisticile oficiale.

Costuri mai mari, vânzări mai mici

Sectorul privat a rămas cu costurile impuse de Guvern, în 2009, la intrarea în criză şi au crescut cheltuielile cu forţa de muncă. În schimb, „au fost introduse noi cheltuieli care nu mai sunt deductibile fiscal, deci nu cred că am ieşit din criză", ne-a declarat Maria Grapini, preşedintele Pasmatex Grup Timişoara, liderul patronatului din industria uşoară - FEPAIUS. „Comenzile în sectorul textile-confecţii au crescut, dar, din păcate, nu pot fi preluate din cauza lipsei de lichidităţi pentru susţinerea producţiei. Numărul de salariaţi în sector a scăzut din 2008 până în prezent, de la 325.000 până la 215.000. Producţia industrială în primul semestru 2011 nu a crescut faţă de 2010, este sensibil egală, dar să nu uităm că în 2009 şi în 2010 producţia industrială a scăzut cu circa 25% faţă de 2008", ne-a spus Maria Grapini.

Singura măsură reală pentru mediul privat care s-a aplicat în 2010, dar care nu se mai aplică şi în 2011, a fost neimpozitarea salariului de 75% plătit oamenilor trimişi acasă, în şomaj tehnic, din lipsă de comenzi. În piaţa internă, vânzările din industria uşoară au scăzut dramatic. Au fost creşteri doar pe pieţele externe, şi asta a salvat companiile care au avut export. Multe IMM-uri care lucrau doar pentru piaţa internă au falimentat.

Maria Grapini a observat că „din păcate încasările sunt din ce în ce mai greoaie, am ajuns să încasăm şi la 150-200 de zile de la facturare". Există foarte multe creanţe, şi de la stat, şi de la firmele private, unele dintre ele cu şanse reduse de încasare, deoarece mulţi comercianţi dau faliment. „Faptul că nu se încasează la 30 de zile face ca multe companii să nu mai poată să preia contracte şi astfel să-şi continue producţia, ceea ce conduce la blocaj şi un risc mai mare de faliment. Dacă s-ar aplica Directiva europeană privind obligaţia plăţilor la 30 de zile, ar scădea arieratele şi ar putea creşte producţia. „Din păcate, Guvernul nu a asimilat această Directivă, şi-a propus s-o aplice abia în 2013".

„Avem în grupul Pasmatex o firmă care exportă sută la sută şi am putea angaja 50 de cusătoare (cusători), dar nu se găsesc oameni cu această calificare în piaţa muncii. Este exclus să creştem preţurile, nu putem vinde nici măcar la preţul de la începutul anului în piaţa internă. Nu putem să ne extindem, am stopat un proiect de investiţii (construcţia unei noi fabrici), deoarece nu există încredere în piaţa internă. Nu avem predictibilitatea costurilor de niciun fel. Au crescut costurile cu salariile, au fost introduse cheltuieli neductibile suplimentare, au crescut preţurile la utilităţi, combustibil şi transport", a conchis preşedintele FEPAIUS.

Exerciţii de supravieţuire

Comenzile au crescut şi în agricultură, ca şi în sectorul de servicii, dar nu îndeajuns pentru a crea o nouă relansare economică, ne spune Costel Olteanu, preşedintele unui grup de companii cu activităţi în aceste domenii. „Numărul de salariaţi este mai mare, dacă ne luăm după statisticile raportate de Forţele de Muncă, dar e prea puţin. Au crescut în special datorită joburilor sezoniere din turism, hoteluri, restaurante şi agricultură - fenomen specific perioadei de vară.

Producţia agricolă este în creştere semnificativă faţă de anul anterior, iar în cea industrială există o uşoară creştere datorită comenzilor externe, cum ar fi costrucţiile de maşini", a mai arătat Costel Olteanu, care conduce şi Uniunea Naţională a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR). O măsură anticriză? „Cel mai bun exemplu ar fi dispariţia impozitului forfetar. O măsură care măcar nu ne-a încurcat a fost rămânerea la acelaşi cuantum a taxelor şi impozitelor". Costel Olteanu ne-a mai spus că „deocamdată nu facem nici angajări, dar nici disponibilizări: exersăm tehnici de supravieţuire".

Un semn bun: creşte consumul de carburanţi

Petroliştii spun că piaţa arată semne de revenire în 2011. „Se observă în această perioadă o înviorare a comerţului cu carburanţi, în sensul că se simte o creştere de 4-5%. În astfel de perioade, o creştere de 4-5% înseamnă un lucru foarte bun", ne-a declarat Constantin Tampiza, coordonatorul strategiei de dezvoltare a Lukoil pe piaţa din
România.

Ce spun statisticile oficiale

Datele raportate periodic de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată creşteri pe linie, cel puţin în industrie, construcţii şi servicii, Comenzile noi din industrie au crescut în primele cinci luni cu peste 23% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, iar în mai 2011 - cu 18,3% faţă de aceeaşi lună din 2010. Şi cifrele de afaceri ale industriaşilor au crescut cu mai mult de 20% în primele cinci luni, respectiv cu 17,3% în mai 2001 faţă de 2010. Iar producţia industrială a crescut cu 8,9%, respectiv 7,1%. Şi în servicii au crescut cifrele de afaceri, avansul la cinci luni fiind de peste 6%. Astfel de performanţe erau greu de atins chiar şi în anii de boom dinaintea intrării în recesiune. În construcţii, luna mai 2011 a fost prima după mai bine de doi ani când volumul lucrărilor a crescut, avansul de acum fiind de peste 3%.

Metro: cel mai greu se redresează retailerii

Efectele crizei asupra bugetelor de familie se resimt cel mai acut în evoluţia afacerilor marilor retaileri. Cu cât puterea de cumpărare a românilor scade (şi a scăzut dramatic în ultima perioadă, pe fondul scumpirilor dublate de reducereile salariale), cu atât se restrâng şi vânzările din hipermarketuri şi din marile magazine. În cazul Metro, vânzările au scăzut mai ales la categoria mărfurilor nealimentare şi a bunurilor de care consumatorii nu au imediată nevoie.

„Ungaria, Bulgaria şi România îşi revin foarte încet în urma efectelor crizei economice şi financiare. Vânzările totale retail din Europa de Est nu au revenit încă la nivelurile anterioare crizei. Preţurile mai ridicate cu materiile prime au condus de asemenea la creşterea preţurilor în regiune. Preţurile unor alimente au înregistrat chiar majorări de două cifre", se arată într-un raport financiar al grupului german Metro. 

Vânzările acestui retailer (al patrulea din lume) în Europa de Est au crescut în primul semestru cu 2,9%, ajungând la 7,9 miliarde de euro, datorită evoluţiei pozitive din Rusia, Turcia şi Polonia. Însă Ungaria, Bulgaria şi România „se redresează foarte greu în urma crizei". Metro este prezent în Europa de Est prin diviziile Cash&Carry, Real şi Media Markt & Saturn. În România, Metro deţine 30 de magazine Cash & Carry şi 25 de hipermarketuri Real. Divizia Cash & Carry a avut în primul semestru vânzări de 5,4 miliarde de euro în Europa de Est, în creştere cu 3,5% în termeni nominali.

Doar evoluţia vânzărilor din România şi Grecia a continuat să fie afectată de condiţiile economice dificile. La Real, vânzările din regiune au scăzut cu 1,9%, la 1,4 miliarde de euro, cu „dificultăţi" în România şi Polonia. La nivel mondial, vânzările Metro au stagnat în primul semestru, la 31,2 miliarde de euro, iar profitul net a scăzut cu 35%, la 83 de milioane de euro.

Scumpirea alimentelor alungă clienţii

Metro notează, în raport, că atingerea obiectivelor de sfârşit de an a devenit tot mai dificilă, deoarece revenirea economică globală a încetinit, iar consumatorii sunt îngrijoraţi de criza datoriilor de stat din Europa şi de preţurile ridicate ale alimentelor. Grupul a reiterat ţinta de profit pentru acest an, de 2,66 miliarde de euro, în urcare cu 10%, care ar trebui să fie atinsă prin reducerea cheltuielilor la Media Markt Saturn şi prin accelerarea afacerilor pe internet. Divizia de electronice Media Markt Saturn a avut performanţe slabe în primul semestru, fiind cea mai afectată de reducerea cheltuielilor consumatorilor, conchid autorii raportului.

Scade consumul de alimente

În primele cinci luni din acest an, vânzările comercianţilor care distribuie alimente şi băuturi au scăzut cu 9,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2010, potrivit Institutului Naţional de Statistică.