Firmele şi populaţia, victime colaterale în lupta BNR cu inflaţia

fi resimţite mai mult în economia reală, iar costurile vor ajunge, în final, tot în sarcina populaţiei.Românii au tendinţa să se îndatoreze peste măsură, şi asta se vede în graficele

fi resimţite mai mult în economia reală, iar costurile vor ajunge, în final, tot în sarcina populaţiei.Românii au tendinţa să se îndatoreze peste măsură, şi asta se vede în graficele BNR, care arată că împrumuturile bancare acordate populaţiei au fost, în mai 2006, mai mult decât duble faţă de cele din mai 2005. Iar cumpărăturile românilor, făcute pe credit, i-au încurajat pe comercianţi să crească preţurile peste măsură, atât la electrocasnicele pe care le aduc din import, cât şi la case şi terenuri. şi, cum creşterea preţurilor înseamnă inflaţie, iar BNR ţinteşte inflaţia, azimutul rămâne fixat pe credite.Lovind însă sistemul de creditare, sunt puse în pericol înseşi sursele de finanţare din care se alimentează industria. Accesul din ce în ce mai greoi la banii băncilor va împinge în sus celelalte costuri, producătorii fiind astfel nevoiţi să crească preţurile. Producătorii scumpesc mărfurile, bancherii scumpesc creditele, guvernul măreşte cheltuielile bugetare şi toţi se bazează pe aceeaşi sursă: portofelele românilor.

Argumentele pe care se bazează BNR
* Expansiunea "persistent înaltă şi în accelerare a creditului neguvernamental", în special a celui în monedă naţională, trebuie temperată
* O dinamică accentuată a cererii interne
* Creşterea nesustenabilă a consumului (altfel spus, românii tind să consume mai mult decât le permit sursele de finanţare
* Adâncirea dezechilibrului extern
* Preconizata majorare a cheltuielilor guvernamentale (n.n. - deficitul bugetar creşte la 2,5%), care va amplifica suplimentar presiunile exercitate de cererea internă, atât asupra deficitului extern, cât şi asupra inflaţiei

Cresc costurile companiilor - se umflă preţurile
Industriaşii prevăd o creştere a costurilor de creditare ale companiilor, ceea ce va duce în final tot la inflaţie, pentru că producătorii vor fi presaţi să crească preţurile. Să nu uităm că şi utilităţile se vor scumpi.
"Scumpirea creditelor va fi resimţită de companii mai acut decât la nivelul populaţiei"
Mihai Păsculescu,
vicepreşedinte al UGIR-1903

Dobânzile creditelor vor creşte, inclusiv la cele în desfăşurare
Noua politică anunţată de BNR i-a deranjat în primul rând pe bancheri. În confruntarea cu efectele negative ale acestora, băncile se vor împărţi în trei categorii: cele care vor prelua integral costurile astfel induse, cele care vor transfera clientelei toate costurile şi cele care îşi vor împărţi sarcinile cu clienţii. Problemele vor apărea la reprezentanţii ultimelor două categorii. Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, spune că este posibil, în aceste cazuri, să crească "atât dobânda la creditele în lei pe care băncile urmează să le acorde, cât şi dobânda variabilă, la cele aflate deja în desfăşurare". În plus, "este posibil ca dobânda la depozite să scadă".Recomandarea preşedintelui ARB este să urmăriţi care bănci vor prelua integral costurile efectelor negative şi care vor împărţi cu clienţii ori le vor transfera cu totul aceste costuri.

"Este posibil ca dobânda la depozite să scadă"
Radu Graţian Gheţea
preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor

Creditul cu buletinul va fi mai scump
Specialiştii din piaţa creditelor de consum sunt circumspecţi în ceea ce priveşte efectele majorării rezervei minime obligatorii pentru pasivele în lei ale băncilor. Florin Andronescu, preşedintele companiei Credisson - specializată în credite de consum, este de părere că preţul diferitelor tipuri de credite, inclusiv cel cu buletinul, va creşte, însă temperarea consumului se va resimţi doar pe termen scurt, şi nu pe termen lung, aşa cum doreşte banca centrală. şi asta pentru că apetitul românului pentru consum este în continuă creştere. "BNR forţează băncile să crească dobânda mizând pe mărirea preţului la credite. Însă este foarte probabil ca, deocamdată, mediul bancar să nu ia nicio măsură în acest sens, ci doar să oprească declinul dobânzilor din ultima vreme", ne-a declarat Andronescu. În opinia sa, este de aşteptat ca BNR să intervină în forţă de-abia în toamnă.
"Creditul de consum se va tempera doar pe termen scurt"
Florin Andronescu
preşedintele Companiei Credisson

Leul se va deprecia din ce în ce mai mult
În mod normal, leul ar trebui să se întărească, în condiţiile în care dobânda de politică monetară a crescut, însă analiştii iau în calcul şi faptul că Banca Centrală Europeană va majora, la rândul său, dobânda de intervenţie. Astfel că specialiştii se aşteaptă la o apreciere uşoară doar în această săptămână a leului, după care moneda noastră naţională va intra pe un trend descendent, din cauza majorării dobânzii BCE. Iar cursul anunţat ieri - 3,59 RON/EUR, respectiv 2,86 RON/USD - confirmă tendinţele de stagnare-apreciere pe termen scurt a leului.
"În următoarele luni, euro va evolua fluctuant, în intervalul 3,60 - 3,65 RON"
Dragoş Cabat,
vicepreşedinte al Asociaţiei
Analiştilor Financiari - CFA Romania

Nivelul de trai mai coboară o treaptă
"Măsurile BNR au la bază eşecul unor ţinte macroeconomice, precum cea a inflaţiei, a veniturilor la bugetul de stat, a deficitului bugetar şi a celor externe. Anul trecut şi în acest an s-a creat falsa impresie că a crescut puterea de cumpărare - ca urmare a aprecierii cursului de schimb, când, de fapt, populaţia a sărăcit. Faptul că oamenii şi-au permis să consume mai mult - de obicei, pe datorie în 2005, poate şi în primele luni ale acestui an - nu înseamnă nepărat că a crescut nivelul de trai, ci creşterea cheltuielilor şi a îndatorării. Au fost acoperite nu nevoile de lux, ci cele esenţiale, dar cu costul creşterii substanţiale a îndatorării familiilor. Puterea de cumpărare a românilor va fi restricţionată mulţi ani de acum înainte."
"Anul trecut şi în acest an s-a creat falsa impresie că a crescut puterea de cumpărare - ca urmare a aprecierii cursului de schimb, când, de fapt, populaţia a sărăcit"
Liviu Voinea,
analist economic