Fiorina se întoarce

Fostul CEO şi preşedinte al Hewlett-Packard revine în atenţia publică prin lansarea cărţii sale autobiografice

Din tot scandalul iscat de Hewlett-Packard prin încercarea conducerii de a descoperi persoanele care furnizau presei informaţii interne, fostul CEO, Carly Fiorina, pare singurul câştigător. Cartea ei, lansată oficial astăzi, în America, aminteşte de revenirile ca în filme ale eroilor care pornesc de jos şi ajung poveşti de succes.
Cu o precizie spectaculoasă, memoriile sale, "Tough Choices" (n.r. - "Decizii grele"), ajung pe rafturile librăriilor chiar după ce Patricia Dunn, succesoarea lui Fiorina la preşedinţia Consiliului director al Hewlett-Packard, a fost pusă sub acuzare, săptămâna trecută, în cazul anchetelor interne desfăşurate de compania sa. Sub pretextul unei sincronizări perfecte, presa internaţională vorbeşte astfel despre revenirea celei care a fost timp de şase ani la rând, 1998-2004, prima în topul Fortune al celor mai puternice femei de afaceri. Cartea lui Carly Fiorina ilustrează perfect un board disfuncţional, similar cu cel conturat de presă în ultima lună. Cu alianţe personale, înjunghieri pe la spate şi decizii proaste, toate ieşite la lumină, în urma unei anchete declanşate chiar de Fiorina. Printre colegii atacaţi de ea în carte sunt şi foştii directori HP Tom Perkins şi George Keyworth, personaje-cheie în povestea scurgerii de informaţii.
"Pregătiţi-vă pentru revenirea lui Carly Fiorina. Memoriile ei vin să confirme disfuncţionalitatea boardului care a concediat-o în februarie 2005. Dar ea nu este în întregime obiectivă. Lupta conducerii HP de a demasca sursa scurgerilor de informaţii către presă a început când Fiorina era preşedinte şi CEO, deşi anchetatorii au sfârşit prin a-i asculta şi ei telefoanele", notează Associated Press. "Tough Choices: A Memoir" este pentru Fiorina o platformă perfectă de a se reinventa, pentru orice va urma, mai arată agenţia de ştiri. Fiorina are acum libertatea pe care ţi-o dă, de regulă, o avere impresionantă. Pe lângă cele 21 milioane de dolari, pe care le-a primit ca plată compensatorie de la HP, ea şi-a început acest an cu un portofoliu de 850.000 de acţiuni HP, care valorează acum 31 milioane de dolari.
La o conferinţă a femeilor de afaceri, Fiorina a declarat recent că rămâne interesată de problemele economice ale globalizării. Anul trecut, numele ei a apărut chiar pe lista candidaţilor pentru preşedinţia Băncii Mondiale. Acum, ea este membră în consiliul director al Cybertrust Inc., o companie din industria securităţii informatice, şi al Revolution Health Group, o organizaţie creată de Steve Case, cel care a fondat "America Online Time Warner". Dar Fiorina i-a consiliat şi pe preşedintele SUA, George W. Bush, şi pe guvernatorul Californiei, Arnold Schwarzenegger, pe probleme de politici informaţionale, deşi obişnuia să-şi nege interesul pentru politică, spunând că este prea ocupată de munca sa. Acum ar putea însă explora şi această rută, pentru că se bucură şi de celebritate, notează AP.
Adevărul este că Fiorina nu s-a grăbit niciodată să se ascundă de lumina reflectoarelor. În fond şi la urma urmei, apariţia ei în topul Fortune din 1998 a plasat-o în bătaia radarului celor de la HP, care au şi angajat-o. Ulterior, ea însăşi a atras atenţia opiniei publice asupra sa, pentru a genera un rebranding HP după propria-i imagine. Ba, mai mult, în 2003, a pozat pentru coperta Fortune, alături de Condoleezza Rice, cea care în 2004 şi 2005 s-a clasat prima în topul Forbes al celor mai puternice femei din lume. "Mă simt extraordinar de binecuvântată. Sunt o surprinzătoare poveste de succes, chiar şi pentru mine însămi", notează Fiorina, în memorii.
>În goana după capital politic
* Carly Fiorina a fost CEO (1999-2005) şi preşedinte al Consiliului director (2000-2005) al Hewlett-Packard.
* A preluat o companie cu o cifră de afaceri de 80 miliarde de dolari şi a vrut s-o modernizeze, dar deciziile provocatoare i-au atras critici. Numai în 2001 a concediat 7.000 de oameni, deşi HP evitase prin tradiţie concedierea angajaţilor.
* A fost acuzată de nenumărate ori că lucrează mai degrabă pentru propriul capital politic decât pentru binele companiei, iar în februarie 2005 a fost concediată, pentru că beneficiile fuziunii cu Compacq, din 2002, au întârziat să apară.