Finantarea bugetului de stat de catre BNR va fi interzisa prin lege

Acordarea de garantii de stat va fi aprobata prin hotarari de guvern

Noul proiect de lege privind datoria publica interzice dreptul BNR de a mai finanta direct deficitul bugetar, fapt ce plaseaza banca centrala in afara deciziilor politice ale Executivului. "Independenta bancii centrale incepe tocmai de aici, de la neparticiparea sa la finantarea deficitului bugetar", ne-a declarat consilierul BNR Adrian Vasilescu. El spune ca, initial, legile anterioare dadeau drepul BNR sa finanteze deficitul bugetar in mai multe trepte. "Din vechea lege a ramas un apendice, astfel ca pana la elaborarea noului proiect exista un articol ce stabilea ca banca centrala poate finanta pana la 7 la suta din deficitul bugetar", a adaugat Vasilescu. El a precizat, insa, ca desi aceasta prevedere exista de trei ani in legea actuala, ea nu a mai fost aplicata. "Acum, prin noul statut al BNR aflat inca in discutie la Parlament, este eliminata si aceasta prevedere", a adaugat oficialul bancar. Elaborat de Ministerul Finantelor, proiectul privind datoria publica vine in completarea statutului BNR ce reglementeaza metodologia prin care banca centrala poate efectua anumite plati in contul datoriei publice directe si garantate de stat. Una din cele mai importante modificari vizeaza implicarea financiara a statului in economia reala. Astfel, noul act normativ stabileste ca acordarea de garantii de stat pentru finantarea anumitor proiecte promovate de companii va fi trecuta in coordonarea Guvernului. Orice garantie va fi aprobata numai daca exista o hotarare a Executivului, iar analizarea situatiei economico-financiare a firmelor care solicita garantii de stat se va face de catre Comitetul Interministerial de Garantii, ale carui atributii vor fi stabilite prin hotarare a Guvernului. Totodata, proiectul de lege aduce clarificari referitoare la imprumuturile contractate de Ministerul Finantelor si subimprumutate. Se stabileste, astfel, sursa de plata in cazul in care beneficiarul final nu isi onoreaza obligatiile, pentru a evita rezolvarea punctuala a acestor situatii. De asemenea, se reglementeaza cuantumul pe care garantatul sau subimprumutatul va trebui sa-l plateasca la fondul de risc, prin stabilirea unei metodologii de calcul. Acelasi proiect mai prevede ca plata serviciului datoriei publice guvernamentale in valuta se va putea efectua prin BNR, pe baza de conventie, insa contravaloarea in lei a sumei achitate va trebui acoperita de Ministerul Finantelor in aceeasi zi. Or, legislatia actuala permitea plata in moneda nationala a ratelor in valuta achitate de BNR la doua zile diferenta, fapt ce ar presupune riscuri si chiar pierderi pentru banca centrala. In cazul garantiilor pentru imprumuturile in valuta, Ministerul Finantelor va cumpara de la BNR valuta pentru platile scadente catre institutia creditoare. Plata contravalorii in lei a valutei se va asigura din fondul de risc in aceeasi zi in care este cumparata valuta, la cursul stabilit de BNR valabil in ziua respectiva.