Fără FMI nu ieşim din recesiune!

Istoria a demonstrat că România nu poate să ia măsuri economice coerente fără supravegherea unui organism internaţional. Analiştii economici spun că singura cale de ieşire din recesiune este respectarea Programului Economic convenit cu finanţatorii externi - FMI şi Comisia Europeană.

Vestea bună transmisă de analiştii economici prezenţi ieri în cadrul conferinţei anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) este că industria românească este ca şi ieşită din recesiune.

Vestea proastă este că acest lucru nu înseamnă că am scăpat de criză. Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană sunt singurele instituţii care pot determina autorităţile de la Bucureşti să facă reformele structurale necesare creşterii economice pe termen lung. Măsura cea mai urgentă rămâne corectarea deficitului bugetar, adică diferenţa dintre cheltuielile bugetare şi veniturile efective ale statului.

Creşterea taxelor, inevitabilă

Opinia comună a experţilor este că anul 2010 va fi mai greu decât 2009 şi pentru populaţie, şi pentru autorităţi. Potrivit lui Alexandru Chidesciuc, economist-şef ING, Guvernul va trebui să ia măsuri dure de ajustare a deficitului bugetar, ceea ce ar putea duce la o creştere mult mai accelerată a şomajului.

„Trebuie reduse urgent cheltuielile bugetare. Chiar dacă se fac reduceri de personal în sectorul public, trebuie plătite salarii compensatorii, şi asta înseamnă tot cheltuială. În acest context, o creştere a taxelor devine aproape inevitabilă", a spus Chidesciuc.

La rândul său, Lucian Anghel, economist-şef BCR, este de părere că esenţială va fi calitatea guvernării. „Noul guvern va primi nota de plată a vechilor greşeli şi va avea o misiune aproape imposibilă: în primul rând, ajustarea puternică a deficitului bugetar", a spus Anghel. Singurele organisme care pot determina această ajustare sunt FMI şi Comisia Europeană, prin acordul stand-by semnat cu autorităţile române.

Reprezentantul ING spune că dacă acest acord se semna cu un an mai devreme România ar fi evitat acum o serie de măsuri dure. „Dacă am fi luat banii de la FMI mai devreme, ar fi fost mult mai bine, am fi avut suficient spaţiu de manevră", a precizat Anghel.

Lipsă de credibilitate

Împrumutul de la FMI a finanţat pentru prima oară în istoria instituţiei, şi asta doar în cazul României, deficitul bugetar, realizat în proporţie covârşitoare din plata salariilor şi a pensiilor.

Acest lucru s-a produs când autorităţile române aveau cea mai mare nevoie de bani şi la costuri mult mai scăzute decât creditele luate de la băncile interne. „Banii de la FMI lasă capitalul băncilor să meargă către companii şi sunt mult mai «ieftini»", a spus Anghel. Împrumutul de la FMI are o dobândă medie de 3%, în timp ce creditele de pe piaţa internă au avut dobânzi, în acest an, chiar şi de 14%. Un alt merit al acordului stand-by îl reprezintă credibilitatea câştigată în faţa investitorilor străini şi promisiunea de stabilitate fiscală a României, prin măsurile de reformă asumate în înţelegerea de împrumut.

Măsuri fiscale inadecvate

Potrivit economistului ING, România a fost lovită de criză cu un trimestru mai târziu decât restul statelor UE, deci este posibil ca şi ieşirea din recesiune să aibă loc cu acelaşi decalaj. În plus, acesta spune că motivul intrării în criză este altul decât cel invocat de autorităţi.

„Motivul principal nu este criza internaţională, ci măsurile inadecvate luate de Guvern, mai ales cele fiscale", a spus Chidesciuc.

Industria merge bine

Fiindcă este un domeniu ce depinde, în mare măsură, de evoluţia zonei euro, producţia industrială autohtonă este aproape ieşită din recesiune, spun analiştii. Aceştia atrag atenţia că în  viitor creşterea economică ar trebui să se bazeze mai puţin pe consum, şi mai mult pe investiţii şi pe exporturi nete.