Americanii fug de acţiuni. De vină nu este IPO-ul Facebook, ci guvernul SUA

Motivul pentru care investitorii individuali sunt alungaţi din pieţe nu este eşecul ofertei publice iniţiale a Facebook, potrivit Forbes.com. Adevărul este că americanii încep să se refugieze din domeniile influenţate de Guvern în domenii şi activităţi unde succesul depinde doar de propriile eforturi. 

În 2010, doar 15% din familii au investit în acţiuni, potrivit ultimului raport al situaţiei financiare a familiilor americane, publicat la începutul lunii iunie de FED. Datele arată că numărul familiilor care şi-au ţinut economiile în acţiuni a fost cu 21% mai mai mic faţă de 2001. Dintre acestea, numai 10% sunt familii tinere, de două ori mai puţine faţă de anul 2001.

Află ce va fi dacă ratingul principalelor bănci de pe Wall Street va fi retrogradat

De asemenea, chiar dacă programul de pensii 401(k)s s-a extins şi numărul celor care investesc în fonduri mutuale pentru a-şi pune deoparte banii de pensie este în creştere, numărul familiilor care au acţiuni a scăzut de la 53,2% în 2007 la 49,9% în 2010, cel mai mic nivel din ’90. Dintre familiile mai tinere de 35 de ani, numai 39,8% au avut acţiuni în 2010, cu 49,1% mai puţine faţă de anul 2001, chiar dacă 42,1% dintre acestea aveau în 2010 conturi pentru pensionare.

Expunerea pe acţiuni este corelată cu încrederea în instituţii

Aparent fără nici o legătură, expunerea americanilor pe acţiuni a scăzut concomitent cu scăderea încrederii acestora în instituţii, precum Congresul SUA sau media. Legătura dintre cele două evoluţii este însă strânsă: “Dacă aruncăm o privire de ansamblu asupra ţărilor, există în mod cert o conexiune între încrederea în societate şi dorinţa oamenilor de a investi în acţiuni,” explică Paola Sapienza, profesor de finanţe la universitatea de management Kellog, Northwestern.

Aceasta consideră că pentru a tranzacţiona cu acţiuni trebuie să ai încredere în alţi oameni precum şefii executivi ai companiilor şi probabil un broker, şi de asemenea să ai încredere că autorităţile de reglementare te vor feri de păcăleli.

Află ce îngrijorări crează ascensiunea Deutsche Bank în vârful piramidei bancare

Cea mai bună dovadă că încrederea joacă un rol important, spune Sapienza, este diferenţa dintre ponderea pe care acţiunile o au în portofoliile oamenilor bogaţi în diferite ţări. Într-o lucrare din 2008, la care aceasta a fost co-autor, Trusting The Stock Market, a comparat numărul de acţiuni a celor mai bogaţi 5% oameni din 12 ţări dezvoltate. În Suedia, unde nivelul de încredere era cel mai ridicat, 80% dintre bogaţi aveau acţiuni. În Statele Unite, unde nivelul de încredere era cu puţin peste medie, 70% dintre cei înstăriţi aveau acţiuni. În Grecia şi în Spania însă, unde nivelul de încredere era mic, numai 24% şi respectiv 14% dintre cei înstăriţi aveau acţiuni în mod direct.

Americanii au mai multă încredere în mediul de business decât în Guvern

Ceea ce contează însă este că americanii încă mai au încredere în business mai mult decât în sistemul politic. Spre exemplu, în 2012, barometrul de încredere Edelman, un indicator care urmăreşte 25 de ţări, arată că 45% din locuitorii Statelor Unite încă mai au încredere în business, faţă de 58% cât aveau încredere înainte de 2008, în timp ce 36% au încredere în stat, faţă de 39% cât aveau încredere în 2008. În Regatul Unit, Franţa şi Germania, în jur de 30% din oameni au încredere atât în mediul privat cât şi în cel public.

Americanii, şi în mod special cei tineri, au însă încredere în mod deosebit în antreprenoriat şi tehnologie, nu în marile afaceri de pe Wall Street. Spre exemplu, modelele de cercetare Edelman arată că 81% din Americani au încredere în tehnologie, dar numai 27% cred că şefii executivi sunt credibili. De asemenea, un sondaj Gallup pe aceeaşi temă arată că 63% din cei interogaţi au încredere în micile afaceri, 37% în preşedinţie, 21% în marile afaceri şi 13% în Congres.

Află ratingul căror bănci va fi redus de agenţia Moody’s

De asemenea, o cercetare din 2011 făcută de fundaţia Kaufman arată că 54% dintre aceştia doresc să-şi construiască, sau deja au construit, propriiele afaceri. Deoarece nu au economii, o mare parte, peste 10% faţă de cât au fost în 2010, vor paria pe cunoştinţele şi abilităţile proprii şi nu pe creşterea economică sau pe piaţa de capital.