Adevarul.ro

Ţăranii care vând legume în faţa porţilor au încasări zilnice de până la 300 de lei. Împinşi de nevoi, ţăranii care au case pe marginea drumurilor naţionale vând la poartă de la roşii şi varză, până la vin şi flori. Printre ei se amestecă şi bişniţarii.

În dreptul localităţii Moviliţa din judeţul Ialomiţa, în apropiere de Urziceni, ţăranii au improvizat o adevărată piaţă la marginea şoselei. Drumul este împânzit de zeci de mese, unde localnicii vând legume de sezon.

Marea majoritate dintre ei sunt producători, care se plâng că nu câştigă foarte mult, dar există şi o grămadă de bişniţari, care cumpără marfă de la depozite şi apoi le comercializează la drumul mare, la preţuri „umflate".

În „piaţa" din Moviliţa

l-am întâlnit pe Gheorghe Adrian, care tremura de zor lângă nişte grămezi de varză, de conopidă şi de cartofi. Bărbatul, de 45 de ani, a rămas şomer şi a trebuit să se reprofileze. Nu este producător, ci doar vânzător şi practică un adaos comercial de aproape 40%.

„Toţi cartofii pe care-i vedeţi aici pe şosea sunt cumpăraţi de la angro, pentru că la noi nu se cultivă aşa ceva. Cumpăr de la depozit cu 60 de bani şi apoi îi vând cu 1 leu", spune comerciantul, care în timpul săptămânii vinde de aproximativ o sută de lei pe zi şi dublu în weekend, când traficul este mai aglomerat.

Criza nu i-a ocolit nici pe micii comercianţi, care spun că încasările le-au scăzut cu peste 50% faţă de anul trecut. Motivul? Oamenii cumpără mai puţine produse, iar preţurile au scăzut substanţial faţă de anul trecut.

Profit de 100%

La ieşirea din Moviliţa l-am întâlnit pe Marin Constantin, producător agricol şi negustor din tată-n fiu. El investeşte anual 18.000 - 20.000 de lei în răsaduri, seminţe şi fertilizări şi câştigă, de regulă, dublu în fiecare an. „Suntem foarte mulţumiţi de producţie, dar încasările sunt mai mici decât anul trecut, când vindeam gogoşarii cu 4 lei, iar acum de-abia îi dau cu 1,5 lei", spune producătorul.

Bătrânii tremură de frig în aşteptarea clienţilor

În localitatea Coşereni, două bătrânele îşi frecau mâinile de frig în timp ce păzeau o roabă cu gogoşari. „Muncim de ne găseşte boala şi până la ora asta (n. red. 13.00) nu am vândut absolut nimic. Tremurăm aici, la poartă", se plânge Floarea Pietraru, una dintre femei, care vinde legume de aproximativ 50-60 de lei pe zi.

Bătrâna ne-a spus că acum vinde ultimele produse, deoarece încasările cele mai mari le-a făcut astă-vară, când a vândut roşii, vinete şi pepeni. După Sfântul Ion, ţăranii se vor apuca de arat, de semănat, de plivit răsaduri, ca apoi, la începutul lunii mai să iasă din nou cu legumele la poartă spre deliciul şoferilor şi al călătorilor care trec prin zonă.

Dar cât câştigă vânzătorii ambulanţi? Cu cât au marfă mai diversificată, mai aspectuoasă şi mai bine poziţionată, cu atât o duc mai bine. Profitul creşte mai ales în funcţie de şoseaua pe marginea căreia sunt amplasate măsuţele cu legume şi fructe.

De exemplu, pe DN 1, produsele sunt chiar şi cu 50% mai scumpe decât cele pe care le găsim pe drumul care leagă Bucureştiul de Buzău sau de Târgovişte, unde legumele costă ca la piaţă (2 lei kilogramul de ceapă roşie, 1 leu kilogramul de cartofi sau 1 leu kilogramul de gogoşari).

Taraba din poartă, fără taxe

Tariful de utilizare a zonei autostrăzilor şi drumurilor naţionale a fost instituit prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 245/25.02.2008 - Anexa 6. Potrivit acestui act normativ, comerciantul trebuie mai întâi să obţină acordul de amplasare, contra sumei de 105 euro.

Apoi, taxa care i se va percepe pentru tarabă este cuprinsă între 0,61 şi 1,61 euro/mp lunar, în funcţie de rangul drumului (naţional, european, respectiv autostradă). Spaţiul astfel „închiriat"se măsoară ca suprafaţă a tarabei plus un metru de jur împrejurul acesteia.

Mai mult, comercianţii sunt puşi să plătească taxă şi pe suprafaţa ocupată de vehiculele muşteriilor în momentul staţionării pentru cumpărături.

La un calcul simplu, observăm că pentru o teghea mai mare, să zicem de 2 mp, comerciantul va plăti pentru cel puţin 10 mp, adică între 6 şi 16 euro - echivalentul a 26 până la 69 de lei lunar. Astfel că, într-un an, taxa de drum naţional pe o tarabă de dimensiunile date mai sus ar putea ajunge de la 312 la 828 de lei. Asta, după ce comerciantul a obţinut, contra sumei de 105 euro (450 de lei), autorizaţia de amplasare a tarabei.

Autorizaţia nu este, însă, plătită de toţi comercianţii ambulanţi care-şi vând zarzavaturile şi fructele la marginea drumurilor.
„De unde să le mai dau şi lor atâţia bani, că nici eu nu vând atât de mult încât să-mi permit altceva decât să trăiesc. N-am nevoie de spaţiu de la ei, vând aici, la mine-n faţa porţii pe un scăunel două-trei kilograme de mere", spune Cornelia Popa din localitatea Costeşti, judeţul Buzău.

Un buchet de tufănele se vinde la şosea cu 5 lei

Pe „Drumul Vinului", situat între Buzău şi Ploieşti, în localitatea Valea Călugărească, peisajul se schimbă: tarabele şi mesele sunt pline cu struguri mari, roşii şi albi şi cu sticle de vin, şi nu de zarzavaturi.

Asta datorită faptului că aici viţa-de-vie este la ea acasă, Valea Călugărească fiind una dintre cele mai importante zone viticole din ţară. Aproape toţi ţăranii au vii şi livezi de pomi şi vând fructele la poartă. Câştigurile sunt mai mari decât ale celor din Ialomiţa, întrucât sătenii din Valea Călugărească susţin că vând chiar şi de 400 de lei pe zi.

La fel ca toţi pieţarii, şi comercianţii ambulanţi din Valea Călugărească se plâng de faptul că recesiunea i-a sărăcit pe români, iar pe ei i-a determinat să micşoreze preţurile. „Acum vând strugurii cu trei lei kilogramul. Anul trecut îi dădeam cu şapte lei şi vindeam şi mai mulţi decât acum. De asemenea, un litru de vin costă acum patru lei, faţă de cinci lei în 2008", ne explică Bujor Fuia, care are amplasată la poartă o tarabă improvizată, plină cu struguri, mere, pere şi sticle de vin.

Flori pe DN1

Unul dintre cele mai circulate drumuri din ţară, dar şi cele mai aprovizionate, este DN1. O afacere foarte înfloritoare la această oră este cea a comerţului cu....flori de toamnă. Localnicii au în curţi mici sere, iar acum vând la poartă sute de crizanteme şi de tufănici. Preţurile sunt chiar şi cu 30% mai mari decât la piaţă, însă muşterii preferă să plătească mai scump pentru cumpărături la... îndemână. O crizantemă costă doi-trei lei, iar un buchet de tufănele costă cinci lei.

În localitatea Româneşti, judeţul Prahova, am întâlnit-o pe Iuliana, care este şomeră şi care îşi câştigă existenţa de pe urma comerţului ambulant. „Sunt în şomaj şi am doi copii. Vând, zilnic, de 50-60 de lei şi fac rost de bani de mâncare" , afirmă Iuliana. Când vine vorba de costuri, Iuliana ne spune că acestea nu sunt foarte mari.

„Eu nu am seră. Florile cresc în grădină şi răsadul se înmulţeşte de la an la an. Vara, vând roşii şi vinete" spune prahoveanca. La fel ca ea, pe DN 1 mai sunt sute de târgoveţi. Poţi să-ţi cumperi absolut orice doreşti: de la legume şi fructe, până la flori sau mături.

"Strugurii şi vinul s-au ieftinit faţă de anul trecut, iar vânzările au scăzut" (Bujor Fuia, producător Valea Călugărească)