FMI laudă autorităţile române pentru "fermitate". Cea mai mare reuşită: liniştirea pieţelor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fondul Monetar Internaţional a publicat ieri bilanţul acordului început cu România în 2009. Economiştii instituţiei laudă România pentru fermitatea şi angajamentul dovedite prin măsurile dure luate pentru atingerea obiectivelor din program, însă atrag atenţia asupra nivelului scăzut al absorbţiei de fonduri europene, ritmului lent de implementare a reformelor, dictat de traseul legislativ anevois, precum şi asupra nivelului

Bilanţul acordului de finanţare externă al României descrie în termeni admirativi acţiunile luate de autorităţile române pe perioada de desfăşurare a acestuia, singurele capitole asupra cărora oficialii FMI atrag atenţia fiind absorbţia fondurilor europene, legislaţia greoaie, care a încetinit implementarea reformelor structurale precum cea a sistemului de pensii sau a salariilor din sectorul public şi nivelul arieratelor.

Deşi România a ratat mai multe dintre ţintele stabilite oficial, economiştii FMI arată că aceste derapaje sunt de înţeles şi că obiectivele programului au fost ajustate pe parcurs pentru a face faţă contextului extern tot mai sumbru.

„Iniţial, ne-am temut că am fost prea pesimişti atunci când am elaborat programul. Ulterior, s-a dovedit că am fost, de fapt, prea optimişti“, a declarat ieri Tonny Lybek, reprezentantul FMI la Bucureşti.

„Da, au fost aplicate măsuri dureroase, precum tăierea salariilor bugetarilor. Să nu uităm însă că, în perioada de boom, înainte de izbucnirea crizei, salariile au crescut cu 25%“, a continuat oficialul.

„Chiar dacă s-au făcut progrese semnificative în timpul acestui program, eforturile în ceea ce priveşte administraţia fiscală ar fi putut fi sprijinite şi mai mult prin alte măsuri privind veniturile (spre exemplu lărgirea bazei de impozitare, eliminarea „găurilor“ fiscale, simplificarea sistemului fiscal)“, se arată în raport.

De asemenea, oficialii FMI arată că o mai bună evaluare a cheltuielilor şi prioritizarea acestora, precum şi atragerea mai multor bani europeni, ar fi grăbit procesul de revenire economică.

„Politicile monetare şi financiare potrivite şi luate din timp au ajutat România să reziste crizei, însă creşterea ratei creditelor neperformante rămâne un motiv de îngrijorare“, mai ales după o contracţie abruptă şi după spargerea bulei de creditare dinainte de criză.

Majoritatea criteriilor de performanţă şi a obiectivelor stabilite împreună cu FMI au fost atinse, excepţie făcând doar arieratele.

Inflaţia s-a încadrat în limitele impuse, însă marja acestora a fost ajustată pentru a ţine cont de majorarea TVA.

„Autorităţile au făcut eforturi semnificative pentru a reda stabilitatea macroeconomică şi pentru a obţine o ajustare ordonată a dezechilibrelor existente dinainte de izbucnirea crizei, în ciuda obstacolelor iniţiale privind implementarea programului“. „În contextul uneia dintre celei mai mari scăderi economice din Europa, eforturile ferme de ajustare fiscală ale autorităţilor au fost răspunsul adecvat pentru dezechilibrele fiscale abrupte“., se arată în document.

„Găsirea unui echilibru între ajustarea fiscală, care a inclus măsuri nepopulare pentru a diminua cheltuielile ridicate cu salariile lucrătorilor din sectorul public şi reformarea sistemului de pensii, reducând în acelaşi timp impactul social, a fost dovada unei acţiuni ferme şi a implementării cu succes a programului“.

Oficialii consideră chiar că se pot trage câteva lecţii importante din experienţa României în timpul programului cu FMI

- Angajamentul ferm din partea autorităţilor, inclusiv luarea unor măsuri semnificative, dificile şi uneori nepopulare, pentru  a reda sustenabilitatea pe termen mediu, a fost indispensabil pentru succesul programului. În ciuda contracţiei economice mai puternice decât se aştepta, măsurile dificile au fost luate, redând încrederea pieţelor.

- Flexibilitatea în ceea ce priveşte structura programului, astfel încât acesta să se poată adapta climatului tot mai sumbr, fără a compromite ţintele finale ale programului, a fost esenţială.

- Atunci când se demarează implementarea unor reforme structurale precum cea a salariilor din sectorul public, este probabil ca schimbările de durată să fie amânate din cauza traseului legislativ lung. O mai bună coordonare cu alte instituţii financiare internaţionale pentru a depăşi câteva dintre obstacolele legislative ar fi putut ajuta la grăbirea aplicării acestor reforme.

„Alegerile parlamentare de la sfârşitul anului 2008 au contribuit la vulnerabilităţile fiscale dinainte de izbucnirea crizei prin cheltuielile pre-electorale. Cheltuielile cu salariile din sectorul public şi pensiile au crescut cu 35, respectiv 48% în 2008 faţă de anul anterior. Cu toate acestea, după izbucnirea crizei, ciclul electoral probabil că a ajutat la schiţarea unui nou program, cu o componentă puternică de consolidare fiscală, prin discuţii cu noua coaliţie de guvernare“

„Chiar dacă nu a fost un aspect planificat atunci când a fost elaborat programul de asistenţp financiară, o parte din fonduri au fost folosite pentru finanţarea bugetului. Economia României s-a contractat mai abrupt decât se aştepta atunci când programul a fost aprobat, în contextul în care consumul s-a prăbuşit, iar climatul extern fragil au încetinit şi mai mult exporturile, rezultând într-o criză economică mai adâncă“.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite