FMI forţează scumpirea energiei, dar ignoră salariile şi puterea de cumpărare

Fondul Monetar Internaţional cere scumpirea energiei încă din acest an şi liberalizarea pieţei până în 2017, deşi calculele autorităţilor române din acest sector arată că populaţia nu-şi poate permite preţuri ca în UE mai devreme de 2020.

Încă de când Guvernul a semnat acordul de tip preventiv cu FMI, finanţatorii externi cer încontinuu liberalizarea pieţei de energie şi gaze. Aceasta la presiunea companiilor străine prezente pe piaţa din România, care îşi doresc profituri mai mari din preţurile finale, chiar dacă românii au unele dintre cele mai mici salarii din UE.

„România nu-şi mai poate permite să amâne liberalizarea pieţei de energie", a spus duminică Jeffrey Franks, în cadrul unei conferinţe de presă, arătând că investitorii nu vor veni cu bani decât dacă găsesc un mediu prielnic, adică preţuri mari.

FMI nu a acceptat cererea lui Băsescu

Franks a anunţat că Guvernul a început procesul de liberalizare treptată a preţurilor la energia electrică şi că tarifele vor creşte încă din acest an.

„Consumatorii industriali vor mai plăti preţuri reglementate până la finele lui 2013. Pentru casnici, dereglementarea începe în 2013 şi se va termina în 2017. Vor fi protejaţi consumatorii vulnerabili", a mai spus şeful misiunii FMI.

Aceasta deşi preşedintele Traian Băsescu spusese, în urmă cu o săptămână, că doar în 2020 populaţia îşi va putea permite preţuri la nivelul celor europene şi că va cere FMI o amânare a termenelor pe care le cerea iniţial instituţia financiară.

La vizita anterioară se stabilise 2013 ca termen pentru liberalizarea preţului pentru industrie şi 2015 pentru casnici.

Puterea de cumpărare a românilor, ignorată total

„Am făcut un compromis", a spus Franks, referindu-se la prelungirea de doi ani faţă de ceea ce ceruse anterior. Întrebat dacă şi salariile vor creşte la fel de mult până atunci, Franks a refuzat să dea un răspuns concret.

De asemenea, întrebat de cerinţa lui Băsescu privind anul 2020 ca termen pentru liberalizarea totală, Franks a arătat că FMI şi autorităţile române au puncte de vedere diferite referitoare la acest aspect.

În ceea ce priveşte preţul gazelor, oficialul FMI susţine că nu s-a luat o decizie pe termen scurt, că discuţiile vor continua în aprilie, dar că preţul pentru populaţie nu va creşte în 2012. Aceasta deşi, cu câteva minute înainte, spusese că România nu-şi mai poate permite să amâne liberalizarea.

El a mai spus că e treaba Guvernului cum îşi face calendarul de scumpiri, însă a avertizat să nu cumva să ne trezim anul viitor că n-am făcut nicio ajustare şi că atunci trebuie să şocăm piaţa cu o majorare uriaşă.

Având în vedere pretenţiile cu care FMI venise la negocieri, declaraţiile de ieri arată că autorităţile din domeniu au obţinut totuşi ceva, chiar dacă nu aşa cum îşi dorea preşedintele Traian Băsescu.

Potrivit unui draft al scrisorii de intenţie obţinut de „Adevărul", FMI ceruse scumpirea cu 15% a electricităţii chiar în această lună şi tot cu 15% la gaze pentru firme până în vară, urmând ca alte scumpiri să aibă loc trimestrial până la convergenţa cu media UE. Citiţi aici ce a cerut FMI.

Cum va suporta populaţia aceste scumpiri? Întrebat acest lucru, Franks a arătat cu degetul către autorităţile române, spunând că Executivul este cel care trebuie să ia măsuri pentru a creşte puterea de cumpărare. „Guvernul trebuie să ia măsuri pentru creşterea economică şi pentru investiţii şi să ducă politici care să ţină inflaţia jos", a indicat oficialul FMI.

Preţuri ca în UE, salarii după buget

Franks a adăugat că, odată cu majorarea preţului gazelor, trebuie renegociate şi redevenţele plătite statului de Petrom şi Romgaz. Reamintim că aceste redevenţe sunt îngheţate până în 2014 la nivelul celor din anul 2004, conform contractului de privatizare a Petrom.

FMI a cerut toate acestea în contextul în care a revizuit în scădere prog­noza de creştere economică a ţării pentru acest an de la 1,8-2,3% la 1,5-2%. „Este prea devreme să vorbim acum de majorări de salarii şi pensii", a mai spus Franks.

Informaţii eronate

Tot în cadrul conferinţei de presă de la finalul vizitei, Franks a mai spus că producătorii de îngrăşăminte chimice primesc gaze la preţuri foarte mici. Însă această informaţie este eronată, întrucât facilitatea prin care marii consumatori primeau doar gaze de producţie internă, la un preţ de trei ori mai mic decât cel de import, a expirat în octombrie 2010.

"E aberant să daţi gaze ieftine la companiile de îngrăşăminte. Companiile de îngrăşăminte fac profituri foarte mari pe baza preţului extrem de redus la gaze", a afirmat Franks.

Contractele cu "băieţii deştepţi" sunt păguboase, dar nu se ştie de ce

Totodată, Franks a amintit de contractele Hidroelectrica încheiate pe termen lung cu aşa-numiţii "băieţi deştepţi" şi a cerut rezilierea lor imediată.

"Contractele bilaterale ce creează un cadru inechitabil şi de care beneficiază numai anumite grupuri, pe cheltuiala publicului, ar trebui încetate imediat. Cetăţenii români, care sunt în ultimă instanţă proprietarii companiilor de stat, pierd 175-275 de milioane de euro în fiecare an numai la Hidroelectrica, din cauza acestor contracte", a spus Franks.

Întrebat dacă nu cumva problema va persista atâta vreme cât fiecare producător de energie din România foloseşte o singură resursă şi are costuri şi preţuri diferite, iar Hidroelectrica va avea mereu cea mai ieftină energie, Istvan Szekely, reprezentantul Comisiei Europene, a precizat că nu este expert în energie şi că nu poate răspunde la această întrebare.