FMI dezumflă planul economic al USL

Delegaţia FMI, care îşi încheie astăzi misiunea în România, a amânat majoritatea măsurilor propuse de coaliţia de guvernare, întrucât puneau presiune pe bugetul de stat.

Imediat după ce a venit la guvernare, USL a anunţat un plan de relaxare fiscală, destul de ambiţios, fără a fi însă discutat cu finanţatorii externi. Din acest motiv, majoritatea oamenilor de afaceri au creditat cu prudenţă promisiuni ca TVA de 9% la alimente, cotă de impozitare progresivă, dar de maximum 16%, şi plata TVA la încasare pentru companiile cu o cifră de afaceri de peste 500.000 de euro.

Dintre acestea, doar ultima a fost acceptată de Fondul Monetar Internaţional (FMI) în urma negocierilor cu guvernanţii, dar aplicarea ei a fost amânată pentru ianuarie 2013. „Aceasta se va aplica efectiv, datorită necesităţii unor pregătiri metodologice, de la 1 ianuarie 2013", a spus Florin Georgescu, ministrul Finanţelor, la finalul discuţiilor cu finanţatorii externi - FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.

Ministrul a mai spus că s-a mai agreat punerea în aplicare, începând cu octombrie, a unui pachet de măsuri privind stimularea creării de noi locuri de muncă şi, de asemenea, încurajarea prin deductibilitate fiscală crescută a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare ale firmelor. În plus, FMI a fost de acord cu acordarea de sume suplimentare la nivelul autorităţilor locale pentru plata obligaţiilor către persoanele cu dizabilităţi, precum şi pentru plata arieratelor.

Măsurile promise pun presiune pe deficit

Reprezentanţii FMI, ai CE şi ai BM nu au fost însă de acord cu scăderea TVA la 9% pentru alimentele de bază şi nici cu impozitarea progresivă a veniturilor în trei trepte. Ei au atras atenţia guvernanţilor că aceste măsuri ar duce deficitul bugetar la peste 3% din PIB, în condiţiile în care ţinta este agreată la 2,2% din PIB. FMI a dat ca temă guvernanţilor români să realizeze până în toamnă studii de impact al acestor măsuri fiscale. Ele ar urma să fie discutate cu finanţatorii străini la următoarea misiune şi să fie introduse în proiectul de buget pe 2013. „Nu s-a aprobat deocamdată nimic, deocamdată se discută toate propunerile Guvernului şi decizia va fi luată în toamnă", a declarat vineri Eugenia Barna, preşedintele Comisiei de buget. 

Promisiuni amânate

Finanţatorii externi îşi încheie astăzi cea de-a şasea evaluarea a acordului semnat cu România. La Bucureşti, guvernanţii rămân cu promisiunile. Ministrul Finanţelor a afirmat că România s-a angajat ca până la mijlocul lunii septembrie să privatizeze, cu un investitor strategic, combinatul Oltchim, „ceea ce va pune în valoare potenţialul acestei unităţi economice şi al Arpechim din apropierea sa". Va urma, de asemenea, privatizarea a 15% din capitalul social al Transgaz. Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a spus, la rândul lui, că Electrica Furnizare va avea manager general privat până la sfârşitul lunii septembrie.

De asemenea, Romgaz, Transgaz şi Transelectrica vor avea manageri privaţi până la sfârşitul acestui an, iar Hidroelectrica va avea conducere privată şi va fi listată în momentul în care va ieşi din insolvenţă.

El a mai spus că termenele pentru privatizările companiilor de stat şi listările acestora au fost decalate. Astfel, privatizarea Transgaz, listările complexurilor energetice Oltenia şi Hunedoara vor avea loc în luna septembrie. Electrica Distribuţie şi Electrica Furnizare au ca termen de listare începutul anului viitor. Pe de altă parte, Ministerul Transporturilor s-a angajat în faţa finanţatorilor externi să privatizeze CFR Marfă până în luna decembrie. Statul român ar putea scoate la vânzare chiar şi pachetul majoritar de acţiuni al Tarom, dacă oferta de privatizare a 20% din acţiunile operatorului aerian naţional nu este atractivă.