FMI nu lasa Romania de capul ei

* Consiliul Director al Fondului vrea un nou acord, cu "angajamente stricte" * Tinerea inflatiei si a salariilor sub control, reducerea ritmului creditarii, accelerarea reformelor si reducerea subventiilor - doar cateva dintre "recomandarile" FMI

Fondul Monetar International (FMI) insista sa incheie un nou acord cu Romania, ceea ce, in opinia directorilor Fondului, "ar sprijini continuarea reformelor structurale in apropierea alegerilor din acest an" si "ar permite Romaniei o iesire credibila din programul de asistenta al FMI". Intr-un comunicat dat publicitatii sambata, dupa discutiile avute la Washington cu ministrul roman al Finantelor, Mihai Tanasescu, Consiliul Directorilor FMI sustine incheierea unui nou acord "cu angajamente stricte" in cazul Romaniei, desi admite ca progresele din acordurile anterioare ar putea sa permita, in principiu, continuarea reformelor fara un program cu institutia financiara internationala. Potrivit declaratiilor ministrului Tanasescu, citat de Rompres, principalele prevederi ale noului acord au fost deja convenite cu conducerea FMI. Acesta se va incheia pe o durata de doi ani si va fi de tip "supraveghere preventiva", ceea ce presupune tragerea de sume de bani doar in cazuri de urgenta. Noul acord va contine, potrivit ministrului Tanasescu, referiri la continuarea reformelor in perspectiva integrarii europene, ca si la privatizarea Petrom si a companiilor de distributie a gazelor si a energiei. Reforma este din nou cuvantul de ordine in "recomandarile" facute de oficialii FMI. Acestia considera ca, in ciuda progreselor economice recente, Romania trebuie sa faca fata unor provocari considerabile in domeniul reformelor. Principalele probleme la care autoritatile romane trebuie sa gaseasca rezolvare in acest an electoral sunt reducerea inflatiei pana la un nivel similar celui din Uniunea Europeana si a deficitului contului curent prin masuri de consolidare fiscala. De asemenea, politica monetara trebuie sa ramana una prudenta, care sa includa masuri de control al cresterii rapide a creditelor, ca si politica salariala, care trebuie tinuta sub control mai ales in cazul intreprinderilor de stat. Stabilitatea macroeconomica, motivul de mandrie al guvernului Nastase, ar mai avea nevoie de unele completari, in opinia Fondului. Astfel, este necesara finalizarea reformelor structurale in sectorul de stat printr-o privatizare transparenta, eliminarea pierderilor cvasifiscale si, implicit, a subventiilor, in special in sectorul energetic. Reforma care ar trebui sa "avanseze rapid". Interesant este ca, in aceste conditii, de reforma reala, FMI sustine, pentru atenuarea impactului social, majorarea protectiei sociale pentru categoriile defavorizate. De asemenea, lista recomandarilor FMI este completata cu solicitari care au existat in fiecare dintre acordurile incheiate in ultimii 13 ani - intarirea administratiei publice, a supravegherii bancare, restructurarea sistemului fiscal si a celui de pensii, imbunatatirea mediului de afaceri pentru sustinerea unei cresteri economice solide si atragerea de investitii straine. In ce priveste tintele macroeconomice pentru acest an, FMI prognozeaza o crestere economica de 5%, fata de nivelul de 5,5 % anuntat de Guvern, si o rata a inflatiei de 9%, similara prognozelor oficiale. Deficitul de cont curent se anticipeaza ca va scadea de la 5,9% la 5,2% din PIB, iar deficitul bugetar de la 2,4% din PIB la 1,9% din PIB. Negocierile dintre autoritatile romane si reprezentantii FMI pe marginea noului acord au inceput in luna octombrie a anului trecut si au continuat intr-o noua runda in luna martie a acestui an, insa nu au fost finalizate. Dupa discutiile de la finele saptamanii trecute, se anticipeaza ca noul acord ar putea fi definitivat in luna mai. Totusi, FMI lasa sa se inteleaga ca nu este exclus ca acest nou acord sa nu se incheie, in conditiile in care cele doua parti nu pot conveni asupra unui program cu angajamente stricte, caz in care "este de preferat o relatie bazata pe supraveghere, fara un nou acord".