Exemple de succes cu Strategia Dunării

Românii care vor să se implice în dezvoltarea zonelor riverane se pot asocia unor grupuri de iniţiativă germane în regiunea danubiană, beneficiind astfel de experienţa acestora. Turismul de-a lungul fluviului şi reabilitarea zonelor industriale dezafectate sunt doar câteva proiecte ce ar putea fi dezvoltate în cadrul Strategiei Dunării.

În cadrul Forumului de Afaceri desfăşurat săptămâna trecută la Alba Iulia şi dedicat identificării de proiecte regionale pentru implementarea Strategiei Dunării, ­Gerhard Skoff, preşedintele Comisiei de Turism a Dunării, a evaluat potenţialul turistic al regiunii.

Unele dintre exemplele sale pot părea derizorii, dar până la urmă sunt multe de câştigat din ele.

Comisia de Turism a Dunării a fost înfiinţată în anii Cortinei de Fier de către organizaţiile turistice din România, Bulgaria, Iugoslavia, Republica Cehă, Austria şi Germania, care şi-au dorit încă de atunci cooperarea, schimbul de idei şi de experienţă.

Acum, organizaţia este un instrument pentru cooperarea în acest domeniu. „Acest organism nu marketează doar fluviul, cei 2.800 de km. Noi vizăm şi o distanţă de 70 km de la albie, adică tot bazinul danubian", a explicat Gerhard Skoff.

Cu bicicleta pe faleză

Diversitatea de naţionalităţi, ca şi multitudinea de religii din spaţiul danubian, toate pot conta pentru turismul riveran. „Ne putem comunica temele unui public larg.

Noi colectăm toate informaţiile legate de ce se întâmplă în acest spaţiu - de exemplu, Festivalul de muzică Exit din Serbia sau Springfestival din Budapesta ori Festivalul Ionesco din România - şi apoi diseminăm informaţia", detaliază Skoff.

În prezent, Comisia de Turism a Dunării are în plan construirea unui traseu turistic de-a lungul Dunării, din Munţii Pădurea Neagră la Marea Neagră. Itinerariul ar fi alcătuit pe porţiuni.

„Puţin în România, puţin în Ungaria... scopul este de a arăta că astfel de produse turistice pot fi create. Dacă nu le oferi, nu există nici cerere. Drumul există deja în Germania şi Austria, acum trebuie să mergem în aval", spune preşedintele Comisiei Dunărene de Turism.

Un posibil masterplan pentru industrie

Un alt proiect este o pistă de biciclete pe ruta Germania-Austria-Slovacia-Ungaria până la Marea Neagră, care este aproape gata. Există părţi şi în Serbia, Croaţia şi România. În Austria, 250.000 de biciclişti călătoresc anual între Passau şi Regensburg şi Ungaria.

Pe drum există pensiuni şi service-uri pentru biciclete. Alfred Ruther Mehlis, profesor la Universitatea de ştiinţe aplicate din Nürtingen, s-a oferit să contribuie cu know-how în reabilitarea zonelor industriale dezafectate şi caută parteneri pentru implementarea acestui tip de proiecte în cadrul Strategiei Dunării.

Urbanistul german consideră că „schimbul de experienţă în privinţa dezvoltării urbane şi regionale este foarte important între ţările riverane", care se află în stadii diferite de dezvoltare. „Există pericolul ca ţările din Europa de Est să facă aceleaşi greşeli pe care ţările din Europa de Vest le-au făcut în anii 1980 în dezvoltarea regională. Există multă infrastructură care n-a fost folosită până în ziua de azi, dar care costă foarte mult", arată Mehlis.

În opinia sa, România „dă impresia de cârpeală, pare că îi lipseşte un masterplan, mai ales în zonele industriale". Un posibil proiect ar putea fi selectarea de municipalităţi-model din Germania, care sunt şi campioane la cooperare. România ar putea să beneficieze de un asemenea parteneriat nemţesc. În opinia lui Mehlis, ţara noastră ar trebui nu să preia însă modele din străinătate, ci doar să le adapteze.

„Nu zic că în Germania totul este perfect, dar cred că trebuie să învăţăm unii de la alţii. De exemplu, românii ar putea învăţa din Programul de reînnoire urbană german. De 40 de ani avem astfel de programe stimulate de autorităţile federale şi de municipalităţi, care sunt de succes. Pentru fiecare euro pe care statul îl investeşte în aceste zone, există o investiţie privată de 6-7 euro. Aceşti bani se întorc la stat câţiva ani mai târziu. Statul dă bani pentru a stimula investiţiile private şi pentru a rezolva probleme precum reabilitarea clădirilor vechi, reconstruirea infrastructurii. Cred că acest program ar putea fi folosit şi plasat în contextul strategiei Dunării, pentru ca şi unele municipalităţi din România să obţină bani", recomandă urbanistul german. În opinia sa, evaluarea este esenţială pentru a vedea ce merge şi ce nu funcţionează în aceste procese.

„Cultura dezbaterii din România este diferită de cea din Germania. Noi suntem obişnuiţi cu o abordare foarte ţintită, identificăm repede parteneri cu care stabilim cine ce face, până când, cu ce mijloace, apoi începe munca. În România durează mult mai mult până-i aduni pe participanţi, formezi coaliţii şi convingi politicul să creeze cadrul. Deci este un drum lung până la proiecte. Nemţii sunt câteodată prea rapizi", susţine Mehlis. Institutul pe care-l conduce elaborează în Germania proiecte de consultanţă pentru comunităţile locale. „Există investitori privaţi, chiar bănci, care finanţează construcţia de case.  Noi discutăm ideea proiectului cu municipalitatea, căutăm investitori, dar consultăm şi populaţia", explică ­Mehlis.

"În România durează mult mai mult să-i aduci împreună pe toţi cei interesaţi. Noi nemţii suntem câteodată prea rapizi."
Alfred Ruther Mehlis
profesor la Universitatea de Știinţe Aplicate din Nürtingen

250.000 de biciclişti călătoresc anual, în Austria,  între Passau, Regensburg şi Ungaria.

În curând, Carnavalul Dunării

În fiecare an, la începutul verii, Budapesta găzduieşte Carnavalul Dunării, unul dintre cele mai potrivite momente pentru toţi europenii de a-şi programa o vacanţă în capitala Ungariei. În acest an, evenimentul se va desfăşura în perioada 12-20 iunie. Buda şi Pesta, cele două părţi distincte ale oraşului, reuşesc să captiveze turiştii prin caracteristici unice şi atracţii diferite. Din acest motiv, o vacanţă în Budapesta se anunţă incitantă, spectaculoasă şi, nu în ultimul rând, relaxantă.

La eveniment sunt chemaţi şi reprezentanţi ai altor ţări, care vor da un plus de diversitate sărbătorii. Carnavalul este cu atât mai interesant cu cât nu are un singur loc de desfăşurare sau un număr limitat de momente artistice. Dimpotrivă, tot oraşul participă la sărbătoare, iar cele mai importante spaţii publice ale Budapestei sunt transformate în scene. Insula Margareta, Podul cu Lanţuri, Piaţa Vorosmarty şi Muzeul de Etnografie au un rol special pe harta evenimentului.

Puteţi accesa noi surse de finanţare

Dan Străuţ

Strategia Dunării va fi implementată de fiecare stat membru în parte (riveran al bătrânului fluviu) şi se adresează în special autorităţilor publice locale şi regionale. Desigur, şi organizaţiile din cadrul societăţii civile pot aplica pentru implementarea strategiei, însă acestea din urmă vor dezvolta proiecte de mai mică anvergură. Indiferent de natura beneficiarului, acesta are la dispoziţie mai multe surse de finanţare pentru proiectele cu impact în zona Dunării. În actualul cadru financiar comunitar, aceste surse pot fi:

- Fondurile structurale şi de coeziune. Deşi Strategia Dunării nu are un cont distinct în bugetul Uniunii Europene, proiectele pot dobândi o oarecare prioritate la finanţare dacă beneficiarul face dovada că acestea au relevanţă pentru dezvoltarea spaţiului dunărean. De asemenea, este esenţială cooperarea transfrontalieră între entităţile din două sau mai multe state riverane.

- Fondul de solidaritate al UE. Această sursă poate fi activată în special pentru reducerea efectelor unor calamităţi naturale sau pentru rezolvarea unor probleme sociale, dar în cazul Strategiei Dunării poate fi invocat dezideratul reducerii decalajelor dintre diversele regiuni riverane.

- Programul FP7 pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică. Transferul de tehnologii şi de experienţă între ţările vizate de Strategia Dunării este una dintre priorităţile programului, astfel că FP7 poate fi apelat în finanţarea proiectelor.

- Instrumentul LIFE+. Pentru proiectele de mediu şi conservarea naturii - o altă axă de implementare a Strategiei Dunării - se poate utiliza inclusiv această sursă, cu recomandarea ca beneficiarul să amintească de posibilul impact dunărean al proiectului său.

- Fondul European de Garantare în Agricultură. Un instrument destinat cultivatorilor mai „îndrăzneţi", dispuşi să-şi diversifice oferta.

- Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

- Împrumuturi din Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) sau din Banca Europeană de Investiţii (BEI).