Europenii îşi împart cărţile în jocul gazoductului South Stream. România rămâne pe dinafară

Premierul bulgar, Boiko Borisov, şi preşedintele sârb, Boris Tadici, au decis pe unde va trece secţiunea terestră a conductei South Stream care le va traversa teritoriul, a declarat Borisov la postul de televiziune bTV, citat de RIA Novosti.

Conducta va pleca din Rusia şi va traversa Marea Neagră până la portul bulgar Burgas, unde va începe porţiunea terestră. Gazoductul va trece pe lângă Sofia, capitala Bulgariei.

În Serbia, conducta va ajunge în apropierea oraşului Dimitrovgrad, la 65 de kilometri de Sofia, apoi va continua până la Alexandropolis, pe costa Mării Egee, în Grecia. În total, conducta terestră va avea circa 300 de kilometri.

„Pentru Serbia , Dimitrovgrad este cea mai convenabilă rută. Pentru noi nu este foarte important acest lucru, pentru că gazoductul oricum va trece prin Sofia", a spus Borisov.

Gazprom şi Eni, dezvoltatorii proiectului South Stream, au semnat acorduri interguvernamentale cu Bulgaria, Serbia, Grecia, Ungaria, Slovenia, Croaţia şi Austria pentru realizarea părţii de pe uscat a conductei.

Ruşii au îmbătat românii cu declaraţii

La începutul acestui an, Gazprom a anunţat posibilitatea relocării părţii terestre din Bulgaria în România, după ce premierul bulgar spusese că vrea să renunţe la toate proiectele energetice în colaborare cu ruşii. Vicepreşedintele Gazprom, Alexander Medvedev, a venit special la Bucureşti pentru acest lucru.

Gazprom îi promisese României posibilitatea de a face parte din proiect, în funcţie de rezultatele unui studiu de fezabilitate care va fi gata la finele acestui an. Ruşii chiar au cerut date tehnice despre platoul continental românesc, informaţii pe care românii s-au bucurat să le ofere, în speranţa atragerii gazoductului pe teritoriul ţării noastre.

În urmă cu o lună, însă, Executivul de la Sofia a revenit asupra sentimentelor faţă de partenerii ruşi, iar un acord de continuare a proiectului a fost semnat între cele două părţi.

Cu acea ocazie, bulgarii şi ruşii au stabilit chiar şi un calendar de realizare a conductei care va trece prin ţara de la sudul Dunării.

Deşi atât oficialii români, cât şi cei ai Gazprom spun că abia după studiul de fezabilitate se va lua o decizie finală, iată că lucrurile se mişcă în acest proiect şi planurile merg mai departe fără ca România să mai facă parte din vreo hartă, chiar şi provizorie, a conductei.

Planurile merg mai departe chiar dacă, în urmă cu câteva zile, Comisia Europeană a spus că South Stream nu face parte din priorităţile UE. Prin urmare, cel mai scump gazoduct din istorie, în valoare de circa 25 de miliarde de dolari, nu va primi niciun cent din bani europeni, fonduri pe care dezvoltatorii proiectului puneau o miză foarte mare.

Ruta Burgas-Alexandropolis dă şi alte fiori românilor

Oraşele Burgas şi Alexandropolis ar urma să fie legate şi de o altă conductă, de data aceasta de ţiţei, denumită şi Oleoductul Transbalcanic, realizată tot de bulgari, ruşi şi greci.

Dacă South Stream este vestitul rival al proiectului Nabucco, din care face parte şi România, oleoductul Bugas-Alexandropolis concurează cu o altă conductă de ţiţei în care ar trebui să fie implicată ţara noastră - este vorba despre PEOP (Pan European Oil Pipeline) sau conducta Constanţa-Trieste.

Soarta acesteia este la fel de tristă ca şi cea a gazoductului Nabucco - vorbim de ea de zece ani, dar nimic. Proiectul oleoductului românesc e îngheţat de mai mult timp şi nimeni nu ştie când ar putea fi reluat.

În acelaşi timp, oleoductul Burgas-Alexandropolis avansează încet, dar sigur, iar ultimele declaraţii pe această temă au venit de la un oficial bulgar care, în urmă cu o lună, spunea că mari corporaţii americane, precum ExxonMobil sau Chevron, sunt interesate să finanţeze proiectul.

Aceasta în ideea în care este nevoie cât mai depede de o rută de transport a hidrocarburilor din zona caspică, bogată în resurse, către marii consumatori din vestul Europei. Iar cine îşi face primul conducta - acela va fi câştigătorul acestui joc geo-strategic.