Europa dă speranţe siderurgiei româneşti

Bruxelles-ul ar putea păsui combinatele care, chiar dacă nu sunt viabile, investesc în retehnologizare Eşti în UE, ai şi drepturi europene! Puţine companii înţeleg că aderarea

Bruxelles-ul ar putea păsui combinatele care, chiar dacă nu sunt viabile, investesc în retehnologizare

Eşti în UE, ai şi drepturi europene! Puţine companii înţeleg că aderarea oferă, dincolo de constrângeri, şi statutul de companie europeană. În virtutea acestui statut, combinatul siderurgic Câmpia Turzii a fost plasat pe agenda negocierilor UE-Rusia, obţinând un "colac de salvare" - cotă specială de import semifabricate de la "compania-mamă" din Celiabinsk.

"Cota specială înseamnă că importurile făcute de combinat nu sunt incluse în contingentul total de importuri din Rusia, aprobat la nivelul Uniunii Europene", explică Petru Ianc, şeful Direcţiei generale de politică industrială din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor. Oficialul român a fost recent la Bruxelles împreună cu reprezentanţi ai Mechel Câmpia Turzii, pentru a susţine cauza companiei: combinatul are şanse de a intra pe profit dacă închide capacităţile cu pierderi şi, în schimb, importă semifabricate, pe care apoi le prelucrează.

Pentru a-şi susţine poziţia, partea română s-a folosit de precedentul creat de combinate din Lituania aflate în proprietatea unor companii ruseşti care au primit cote speciale pentru import din Rusia.

Răspunsul Bruxelles-ului a venit rapid, spune directorul Ianc - "de acum sunteţi companie europeană, deci aveţi drepturi la fel ca şi celelalte companii europene". Mai mult, reprezentanţii Comisiei au lăsat să se înţeleagă că termenul "fatidic", sfârşitul anului 2008, ar putea fi prelungit, dacă compania arată că a demarat investiţii de modernizare, care nu se pot finaliza, din cauze obiective, în următoarele luni. Există precedent şi aici: cazuri de amânare a termenelor-limită, în Polonia şi Cehia.

Examen scris şi oral, note de trecere

Aşa cum am mai arătat în ziarul "Adevărul", termenul-limită - sfârşitul lui 2008 - semnifică data la care Uniunea Europeană va trage linie şi va constata care sunt combinatele care îndeplinesc criteriile de viabilitate europene. În principal, aceste criterii vizează încadrarea în norme a indicatorilor EBIT (profit înainte de plata dobânzilor, taxelor) şi EBITDA (profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare), raportaţi la vânzările companiei. Cine nu îndeplineşte criteriile înseamnă că nu este viabil, deci a primit degeaba ajutoare de stat... deci trebuie să dea înapoi ajutoarele (din perioada 1993-2004), deci (urmarea previzibilă) intră în faliment.

Până la termenul-limită, Comisia monitorizează periodic combinatele româneşti (Mittal Steel Galaţi şi Hunedoara, Mechel Târgovişte şi Câmpia Turzii, TMK Reşiţa, Tenaris Călăraşi), urmărind respectarea programelor de restructurare individuale, care conţin obiective clare pentru investiţii tehnologice şi de mediu. De asemenea, este "literă de lege" ca, în această perioadă, combinatele să nu mai primească niciun fel de ajutor de stat şi să nu depăşească capacitatea de producţie fixată.

Raportul pe 2006, prezentat în martie la Bruxelles, a mai dat speranţe siderurgiei româneşti şi temei pentru indulgenţa Comisiei. Faptul că "tendinţa e pozitivă" a fost confirmat şi săptămâna trecută, când reprezentanţi ai Comisiei (Direcţia Genarală Întreprinderi, Direcţia concurenţă, plus o echipă de consultanţi independenţi) au venit la Bucureşti, pentru discuţii cu fiecare companie în parte.

Piaţa oţelului este încă un aliat preţios

"Combinatele au atins, în general, obiectivele din programele de investiţii, iar, în unele cazuri, chiar le-au depăşit. Mai mult - cu o singură excepţie (Mechel Câmpia Turzii) -, toate combinatele au raportat profit în 2006. Este un rezultat extraordinar, ţinând cont că, în 2005, nici un combinat nu se califica pentru respecatera criteriilor europene", arată Petru Ianc.

Judecat după criterii, "cel mai european" combinat este acum Mittal Steel Galaţi.

Pentru fiscul român, profitul net de 56 de milioane dolari oobţinut în 2006 poate părea mic, comparat cu o cifră de afacerei de peste două miliarde de dolari.

Mai ales în condiţiile în care, în 2004, se raporta un profit de peste 400 de milioane. (Anul trecut a fost considerat o excepţie, întrucât combinatul a făcut provizioane pentru plata daunelor reclamate de grupul Balli, în baza unui contract mai vechi, de la sfârşitul anilor 90). Pentru Bruxelles este suficient însă că Mittal stă bine la EBITDA şi EBIT/vânzări.

Celelalte combinate - cele de produse lungi - sunt mai mult sau mai mai puţin apropiate de "baremul" european. E însă o performanţă că au reuşit să intre pe profit. Sunt însă în poziţia de repeta această performanţă. Combinatele din Hunedoara, Reşiţa şi Călăraşi sunt legate de câte un laminor de ţevi (la Roman, Slatina, respectiv Zalău), având astfel desfacerea asigurată (pentru că, în final, cerera de ţevi se menţine la un nivel ridicat). Mechel Târgovişte, chiar dacă nu-şi "foloseşte" specializarea (oţelurile speciale), a găsit o piaţă solidă în oţelul pentru construcţii. În plus, toate au trecut prin procese de retehnologizare (lunile trecute, combinatele din Reşiţa au anunţat finalizarea unor investiţii de peste 10 milioane de euro). Cât despre Câmpia Turzii, importul de circa 150.000 de tone de semifabricate din Rusia îi va permite să producă fără pierderi. Iar ruşii de la Mechel spun că vor să continue investiţiile, odată ce combinatul este "pe deplin" în proprietatea lor (zilele trecute, AVAS a anunţat finalizarea procesului de monitorizare postprivatizare la combinatul de la Câmpia Turzii).

În plus, combinatele au în continuare piaţa de partea lor. "Perspectivele pieţei oţelului rămân pozitive pentru următorii ani, astfel încât combinatele au posibilitatea să-şi consolideze rezultatele bune obşinute în 2006, iar la sfârşitul lui 2008 să atingă parametrii prevăzuţi. Condiţiile de bază sunt însă creşterea utilizării capacităţiilor - în prezent se utilizează doar 70% din capacitatea aprobată - şi prin orientarea spre produse cu valoare adăugată mare. Companiile trebuie să utilizeze mai bine şansa extraordinară pe care o au de a avea acces nelimitat pe piaţa unică europeană" - conchide directorul Ianc.