Eurofermieri români sclavi ai statului

Birocraţia agricolă a blocat subvenţiile europene pentru agricultură, îngropând afacerile a mii de fermieri. Din cauza proastei organizări a Agenţiei de Plăţi pentru Agricultură, peste o sută de mii de ţărani nu numai că au rămas fără subvenţiile europene, dar au fost şi amendaţi.

“Dracu’ mai cere bani europeni”, spun ţăranii care au fost somaţi să plătească din buzunarul propriu eşecul  Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Înfiinţaseră culturi în speranţa că, din fondurile europene, vor primi subvenţii “la hectar”. Numai că, între ei şi subvenţii s-au interpus birocraţii şi s-a ales praful! Nu numai că nu au primit bani, dar ţăranii au şi fost amendaţi.

Erorile funcţionarilor au creat drame în rândul a sute de mii de fermieri care sperau că din truda pământului vor putea trăi mai bine. De altfel, mulţi dintre ei au renunţat anul acesta la a mai cere bani europeni. Dacă anul trecut subvenţiile europene au fost solicitate de 1,241 milioane de agricultori, pentru plăţile pe 2008 s-au înscris cu 180.000 mai puţin.

Propagandă

Agenţia anunţase la începutul lui septembrie realizarea planului de  “plăţi la hectar” în cadrul primului an de aplicare a mecanismului de subvenţionare directă din bani europeni. “Considerăm acţiunea un succes, ţinând cont că a fost primul an de plăţi directe”, declara Dragoş Năcuţă, purtător de cuvânt al agenţiei. Din cei aproximativ 1,8 milioane de ţărani şi fermieri ai României, 1,24 milioane de  persoane au depus cereri pentru plăţile directe la hectar. La prima verificare, APIA a găsit 460.000 de dosare greşit întocmite. A urmat o nouă “selecţie” şi cazurile cu probleme au scăzut la 260.000.
La finalul primului an de aplicare  a mecanismului de subvenţionare a culturilor, din fonduri europene şi de la bugetul autohton, s-a stabilit că în 105.000 de cazuri a fost vorba de supradeclarări ale suprafeţelor cultivate.

Somaţii pe bandă rulantă

În Ialomiţa, cel mai mare procent de “supradeclarări”, peste 80%, a fost înregistrat la Alexeni. Primarul Ion Cărbune (PSD) arată un plic. “Ăsta a venit azi dimineaţă, cu al doilea rând de somaţii”.  Spune că el însuşi ar fi trebuit să primească vreo 2.000 de lei, însă nu i-au găsit decât patru hectare din cele 8,5 declarate, aşa încât trebuie să le dea celor de la APIA vreo 1.600 lei. Exclude orice posibilitate de a fi greşit. Este primar, s-a ocupat de punerile  în posesie, şi a fost inginer agricol. Explicaţia, dată neoficial de funcţionari, ar putea fi teledetecţia defectuoasă, introducerea greşită a datelor în computerele APIA şi softul agenţiei.

Cheltuieli cât o subvenţie

Elena Petre ( 48 ani), din comuna Ciocârlia, nu are niciun alt venit în afara unui petec de pământ moştenit. Spune că a declarat o cultură de 1,68 hectare, dar nu ştie de ce apare la APIA c-ar fi cerut bani pentru 2,4 hectare. Acum trebuie să plătească peste 100 de lei. Socotelile de până acum arată că n-a făcut nicio procopseală, chiar dacă s-ar repara greşeala şi ar primi banii: a cheltuit 50 de lei pentru a deschide contul bancar, bani pentru întocmirea dosarului şi bani pe transportul până la Urziceni, ca să lămurească erorile.

GPS-ul, păcălit de teledetecţie

Virgil Aldea (40 de ani) este fermier. Ca să nu aibă probleme, omul şi-a luat GPS (sistem de poziţionare globală prin satelit) pentru întocmirea dosarului de subvenţii europene. 

“Ştiţi, dă distanţele cu trei cifre după virgulă, mai sigur nu se poate”, explică acesta. În plus, terenul pe care-l lucrează cu firma sa, Roxtrans SRL, este bloc, un pătrat aproape perfect. Cu toate acestea, din 131 de  hectare nu i-au găsit nici măcar un metru pătrat la pozele din avion. Apoi, spune el, au urmat pozele din satelit, care i-au identificat 30 de hectare. Dac-ar fi ştiut că va pierde timpul pe la sediile APIA, încercând să descopere unde au greşit funcţionarii nu ar mai fi cerut niciun ban
european.

La APIA lucrurile simple sunt foarte complicate

La Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Urziceni, reporterul “Adevărul” a însoţit un fermier somat să plătească penalităţi. Violeta Cristache, şefa agenţiei, spune mai întâi că dosarul căutat este la Slobozia, pentru noi verificări. Dă nişte telefoane şi află că dosarul se află totuşi în arhiva ei. În urma “ameninţării” cu o nouă contestaţie împotriva somaţiei primite de la APIA, în care se cer peste 500 lei pentru “supradeclararea” a 4,35 ha de rapiţă.

În cele din urmă se găseşte o soluţie: procesul-verbal întocmit de angajaţii APIA, în teren, în primăvara anului trecut, este dovada că fermierul n-a minţit. Cristache promite că-l caută. Peste câteva ore sună şi spune că l-a găsit. Din nou la sediu. Fermierul scrie o contestaţie şi se înregistrează un document ce exista deja la ei. Totul pare destul de simplu, în final. Nimeni nu ştie să explice de ce n-au făcut asta anul trecut şi de ce au trimis două somaţii. La nivel naţional au fost peste patru sute de mii de astfel de cazuri, din care, în urma contestaţiilor au rămas doar 105.000.

Între pârghii

Directorul general al APIA, Dan Ghergheluş, este prea ocupat pentru a explica fenomenul. O face purtătorul său de cuvânt, Dragoş Năcuţă. Acesta susţine că lucrurile au început să meargă după ce a fost numit Dacian Cioloş ministru al Agriculturii.

Întrebat de ce Cioloş nu a mişcat lucrurile când era secretar de stat, coordonator al APIA, Năcuţă a declarat: “N-a putut face mai mult ca secretar de stat. Abia când ajungi ministru ai toate pârghiile în mână”. Năcuţă recunoaşte că au fost probleme cu etapele programului pasând însă vina asupra ţăranilor. Cu toate acestea, nu exclude problemele cu softul, „aşa cum s-a întâmplat şi afară“.

În acest context mai trebuie menţionat şi faptul că aparatul central şi teritorial al APIA numără peste 5.000 de angajaţi plătiţi cu 75% la sută mai mult decât ceilalţi bugetari cu funcţii similare.

Noi nu mai vrem pământ!

Reporterii “Adevărul” au verificat “realizările” agenţiei în teren, aşa cum ar fi trebuit să facă şi consilierii agenţiei. Judeţul Ialomiţa, comuna Ciocârlia. Din cele 3,5 hectare cultivate cu rapiţă, teledetecţia (măsurătoare realizată din avion şi satelit) nu i-a găsit Şerbanei Boraciu (64 ani) nici măcar o bucată de pământ.

Ar trebui să “înapoieze” peste 507 lei, dar banii din cele două pensii abia le ajung pentru medicamentele şi tratamentele necesare soţului său infirm. “Am ajuns să-i mulţumim lui Dumnezeu că nu avem mai mult pământ, că ăştia de la APIA ne-ar lua  totul. Dracu’ mai cere bani europeni!”, izbucneşte Şerbana.

Bine că nu avem mai mult pământ, că ăştia de la APIA ne-ar lua  totul. Dracu’ mai cere bani europeni!

Dragoş Năcuţă, purtător de cuvânt al APIA

Considerăm acţiunea un succes, ţinând cont că a fost primul an de plăţi directe

Dragoş Năcuţă, purtător de cuvânt al APIA