Adevarul.ro

Cum v-aţi simţit, în calitate de soţ şi tată de fete, domnule Becali, când aţi citit monosilabic: «Cât ţine femeia maghiară rahatul în ea?»“

Şi-ar fi închipuit cineva că pe un stadion din România ar putea apărea un banner precum cel de la meciul Steaua-Ujpest? Fraza nenorocită întinsă pe pânza infectă din stadionul ocupat de Gigi Becali depăşeşte orice limită. Poţi trece cu vederea multe, foarte multe derapaje. Dar un aşa mesaj nu mi-am imaginat că se poate naşte în creierele cetăţenilor din Republica Fotbalului Anticivilizaţie: „Cât ţine femeia maghiară rahatul în ea?

Nouă luni”!

Citiţi, domnule Mircea Sandu! Şi dv., domnule Mitică Dragomir. Asta produce fotbalul dumneavoastră. Citiţi şi dv., domnule şef de jandarmi, Costică Silion, cel bine plătit din banii noştri să ne apăraţi de descreieraţii din tribună. Citiţi şi dv., domnule Becali! Vă place, nu? Aţi scuipat mereu flăcări pe gură spre cei pe care natura i-a născut diferiţi de dvs. Fie că a fost vorba de maghiari, evrei, ziarişti, procurori sau homosexuali. Sunt convins că aţi savurat din plin traducerea cuvintelor din limba care vă întoarce stomacul pe dos. Aţi putea aşterne acele vorbe de duh în biblia dv. nescrisă.

Acolo unde să promiteţi, cum o făceaţi odinioară într-un turneu electoral, că veţi preschimba România în „grădina Maicii Domnului“. Oare astfel şi-ar dori Dumnezeu să arate tărâmul făgăduinţei visat de dv.? Un loc în care patrioţi sunt cei care urăsc de moarte femeile de peste graniţă şi strigă „Moarte bozgorilor!“ la orice colţ de peluză?!

Cum v-aţi simţit, în calitate de soţ şi tată de fete, când aţi citit monosilabic: „Cât ţine femeia maghiară rahatul în ea?“ Oare câtă ură poate izvorî din tine încât să ajungi să spui că milioane de femei, vinovate că s-au născut într-o altă ţară, poartă în pântece fetuşi pe post de rahaţi? Mai ţineţi minte, domnule Becali, câte lacrimi, ce lecţie de emoţie umană ne-au servit vecinii noştri mult-huliţi atunci când a fost ucis, la Veszprem, handbalistul român Marian Cozma? Cu ce au greşit ei că ne-au fost atunci alături dacă noi le răspundem acum jignindu-le divinitatea feminină?

Nu aşteaptă nimeni de la dv. răspuns la aceste întrebări. Ar fi trebuit s-o faceţi în secunda doi după afişarea bannerului satanic. Cum? Cerând scuze poporului vecin. Delimitându-vă de acei „ucigă-i toaca“ din tribună. N-aţi făcut-o. Aţi cauţionat acel spectacol monstruos.

Fiţi liniştit, domnule europarlamentar George Becali. Domnule EuroGigi, aveţi totuşi de partea dv. destui fanatici gata să-i ia glanda primului ungur ieşit în cale. Ei nu vă condamnă. Dimpotrivă. Vă încurajează să-i puneţi la zid pe toţi cei care nu respectă lecţia dv. de „patriotism“. Vă sunt credincioşi până la moarte. Sunteţi dumnezeul lor. Singurul care le poate garanta un loc în iad.

Când scriu acest text este miercuri, 22 iulie 2009, ora 20.00. Câteva zeci de femei se pregătesc să nască în maternităţile din Ungaria. Ce au ţinut ele în pântece, vreme de nouă luni, domnule Becali?