Estonia intră în zona euro. Ce o aşteaptă?

De la 1 ianuarie, Estonia va face parte din uniunea monetară europeană. În acelaşi timp, discuţiile privind destrămarea zonei euro sunt tot mai aprinse. Polonia şi Cehia nu se mai grăbesc să adopte moneda unică, iar slovacii vor un „plan B“ care să-i protejeze de colapsul euro, însă Estonia nu se abate de la traseu.

Estonia va fi prima ţară care intră în uniunea monetară de la izbucnirea crizei în Europa. În timp ce alte candidate pentru aderarea la zona euro încep să dea înapoi din cauza cursului fluctuant al monedei unice, Estonia îşi doreşte tot mai mult să facă parte din uniunea monetară. Ponderea estonienilor care sprijină intrarea statului în zona euro a crescut în noiembrie la 54% de la 49% în octombrie.

Astfel, în ciuda speculaţiilor în creştere privind răspândirea crizei datoriilor suverane către statele periferice din zona euro, Estonia pariază că intrarea în uniunea monetară europeană îi va aduce stabilitate şi chiar protecţie din punct de vedere financiar. „Ne aflăm într-un ocean, într-o mică barcă legată de o navă mare. În caz de furtună, ne-am simţi mai bine fiind la bordul acesteia", a declarat ministrul de Finanţe estonian Jurgen Ligi pentru Bloomberg.

CONDIŢII GRELE, EFORTURI MARI

Pentru a putea intra în uniunea monetară, Estonia a stabilit o rată de schimb fixă a coroanei estoniene, moneda sa naţională, în raport cu euro (15,6466 coroane/euro). Deşi economişti reputaţi precum Paul Krugman şi Nouriel Roubini susţin că renunţarea la această rată fixă în raport cu euro ar ajuta statele europene să iasă din cea mai adâncă recesiune după cel de-al Doilea Război Mondial, Estonia a apelat la tăieri bugetare şi la majorarea impozitelor pentru a combate criza. În prezent, peste 90% din împrumuturile estonienilor sunt denominate în euro, iar creditorii nordici acoperă mai mult de 90% din industria financiară estoniană. La jumătatea lunii decembrie, premierul estonian Andrus Ansip a declarat în Parlamentul de la Tallinn că zona euro „poate rezolva astăzi problemele mai bine decât o făcea ieri, iar mâine mai bine ca astăzi". Mai mult, acesta susţine că schimbarea va duce la crearea de locuri de muncă, majorarea pensiilor şi accelerarea creşterii economice a ţării.

Perseverenţa Estoniei în ceea ce priveşte aderarea la zona euro a reuşit să atragă şi beneficii. Statoil Fuel & Retail, cel mai mare retailer de carburanţi din statele nordice, a ales să-şi amplaseze centrul financiar în micul stat baltic, investind 270 de milioane de euro (cea mai mare investiţie străină directă în Estonia) în acest sens. „Am fi putut amplasa centrul în oricare dintre statele baltice sau în Polonia. Intrarea Estoniei în uniunea monetară a fost un factor foarte important în decizia noastră", a declarat Klaus-Anders Nysteen, director financiar executiv al Statoil.

Precum Irlanda, Estonia a mizat pe investiţiile străine pentru a-şi impulsiona evoluţia economică. Astfel, în 2000, oficialii de la Tallinn au înlăturat impozitul pentru profitul reinvestit, reuşind să atragă companii suedeze şi finlandeze în industria bancară, cea a telecomunicaţiilor şi cea electronică.

Din 1995 şi până în 2007, avansul economic al Estoniei a fost, în medie, de 7,2%. Cu excepţia anului 1999, deficitul bugetar al statului baltic s-a încadrat în limita impusă de Uniunea Europeană (maximum 3% din Produsul Intern Brut). Potrivit estimărilor Comisiei Europene, ţara a avut, în 2010, cea mai mică datorie publică (8% din PIB) dintre statele comunitare. Comparativ, această cifră se ridică, în Irlanda, la 97% din PIB.

SLOVACIA ARE NEVOIE DE UN „PLAN B"

Pentru a se proteja în cazul răspândirii crizei datoriilor suverane dinspre Irlanda şi Grecia spre alte state din uniunea monetară, Slovacia trebuie să elaboreze un plan de rezervă, a declarat Richard Sulik, membru al Parlamentului de la Bratislava. Acesta ar trebui să presupună renunţarea la euro şi revenirea la coroana slovacă, moneda naţională a statului. „Este timpul ca Slovacia să nu se mai încreadă orbeşte în liderii din zona euro şi să pregătească un plan B", arată parlamentarul.

CARE SUNT URMĂTORII PE LISTĂ?

Polonia, România, Cehia şi Ungaria nu vor intra curând în zona euro, consideră analiştii. Aceştia cred să statele baltice şi Bulgaria au mai multe şanse în acest sens. „Dacă va exista încă o rundă de extindere a uniunii moneta­re, cele care vor fi acceptate sunt celelalte state baltice şi Bulgaria", crede Fredrik Erixon, directorul Centrului European pentru Economie Politică.

PORTRETUL-ROBOT AL STATULUI-CANDIDAT

Condiţiile necesare intrării în zona euro presupun ca rata inflaţiei din statul-candidat să fie cu cel mult 1,5 puncte procentuale mai mare decât media celor mai performante state din UE, deficitul bugetar al acestuia să nu depăşească 3% din PIB, cursul euro în raport cu moneda naţională să fie fix timp de doi ani, iar dobânzile nominale pe termen lung să fie cu cel mult două puncte procentuale mai mari decât cele aplicate de cele trei state din UE cu cea mai mică inflaţie.

"În mijlocul acestor dezbateri, să ţinem minte: nimeni nu vrea să părăsească zona euro, ci alţii vor să adere la ea."
José Manuel Barroso preşedintele Comisiei Europene