Estimările SF ale Guvernului, corectate prin rectificare bugetară

Nimic din estimările Guvernului privind încasările bugetare pe acest an - din principalele impozite - nu mai stă în picioare. Noile cifre indică un an cu recesiune severă, creştere a şomajului, dar şi cu o accentuare a evaziunii fiscale. Capacitatea de prognoză a Guvernului, extrem de limitată, a dat peste cap cheltuielile şi în acest an. Executivul aşteaptă acum venituri suplimentare din donaţii, dar şi de la companiile profita

Potrivit proiectului de rectificare bugetară, Guvernul anticipează colectări mai reduse din impozitul pe profit cu 827 de milioane de lei, "cauzat, în principal, de nivelul scăzut al profitabilităţii în sistemul bancar, reflectată de reducerea dinamicii creditelor acordate de băncile comerciale şi creşterea provizioanelor".

În proiectul de buget pe 2010, elaborat la sfârşitul anului trecut, Executivul estima, într-un mod cel puţin optimist, că bugetul de stat va încasa venituri de peste 1,27 de miliarde de lei din impozitul pe profit de la bănci, aproape dublul estimărilor pentru anul anterior.

Acum, guvernanţii îşi corectează masiv aşteptările, progozând încasări pe această componentă mai apropiate de cele transmise de reprezentanţii băncilor, dar şi de analiştii independenţi la începutul anului: aproximativ 300 de milioane de lei.

S-au produs corecţii şi la alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice, respectiv o scădere de peste 405 milioane de lei.

Surpriza şomajului

În mod cinic, tot în proiectul de rectificare bugetară, guvernanţii par să se mire de "reducerea numărului mediu de salariaţi faţă de proiecţiile iniţiale". Practic, aşteptările Guvernului privind atenuarea şomajului au fost departe de realitate, de vreme ce operează acum o scădere a încasărilor din impozitul pe venit de 1,08 miliarde de lei.

Şi evaziunea fiscală pare să fi luat Executivul prin surprindere. După ce încasările din accize au adus în ultimii ani, lună de lună, venituri substanţiale la buget, brusc acestea îşi inversează trendul. Astfel, autorităţile estimează mai nou o scădere a veniturilor din accize de 1,43 miliarde de lei.

Cauza, în viziunea Guvernului, ar fi "în principal, reducerea consumului şi scăderea volumului producţiei în sectoarele accizabile". Economistul Laurian Lungu, managing partner al Macroanalitica, spune că, de fapt, consumul a rămas constant, dar a migrat în zona evaziunii fiscale din cauza creşterii accizelor.

"A scăzut doar cererea «oficială», adică achiziţionarea de ţigări de la comercianţii autorizaţi. Majorarea accizelor a transferat o mare parte din consum în zona evaziunii fiscale", a spus Lungu.

Acesta a explicat că acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu încasările din impozitul pe venit, iar acestea vor scădea şi mai mult din cauza majorării CAS. "Există un anumit nivel până la care pot creşte veniturile statului dintr-un impozit. Când nivelul birului devine imposibil de plătit, contribuabilul nu mai achită, găsind tot felul de variante, iar încasările statului încep să scadă", a arătat Laurian Lungu.

Speranţe la TVA

Executivul se bazează în schimb pe încasări suplimentare din taxa pe valoarea adăugată (+ 1,4 miliarde de lei), majorare bazată pe creşterea cotei standard a TVA de la 19% la 24%.

Guvernul mai aşteaptă venituri suplimentare şi din donaţii, de 1,32 miliarde de lei, din care aproximativ 454 de milioane de lei reprezintă sume rămase necontractate din Facilitatea Schengen, 874 de milioane de lei - sume donate la bugetul de stat de către companii cu capital majoritar de stat, constituite din profitul anilor precedenţi şi rezultate din vânzarea activelor şi a participaţiilor deţinute la filiale.

Posibilă recidivă

Pentru întregul an, se estimează o reducere în termeni reali a Produsului Intern Brut de 1,7-1,9%, comparativ cu creşterea de 1,5% avută în vedere la fundamentarea bugetului iniţial, şi un deficit bugetar de 6,8%, faţă de 5,9% iniţial.

 Potrivit lui Laurian Lungu, o corecţie de la creştere de 1,5% la scădere de aproape 2% în numai şase luni indică o capacitate de prognoză extrem de limitată. Astfel că în privinţa elaborării proiectului de buget pe 2011, trebuie pornit de la estimări realiste.

"Va trebui să aşteptăm datele privind PIB-ul din trimestrul al treilea pentru a avea mai multe date şi pentru a adopta un scenario conservator", a spus reprezentantul Macroanalitica. Ieri, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, avetiza că prognozele nerealiste duc, în final, la depăşirea ţintelor de deficit bugetar.