Ministerul Economiei repetă greşelile care ne-au făcut să pierdem sute de milioane de euro

Autorităţile vor să ceară un preţ mare pentru acţiunile Transelectrica pe care vor să le listeze, deşi aceasta a fost principala cauză care a dus la eşecul ofertei Petrom. În loc să ţină cont de realităţile pieţei financiare, statul preferă să scoată la vânzare pe bursă acţiuni la preţuri exagerate şi să nu se aleagă în final cu nimic.

Eşecul ofertei Petrom de acum o lună şi jumătate încă este proaspăt în mintea investitorilor. Statul a vrut să vândă 9,84% din pachetul pe care îl deţine la Petrom, însă discountul oferit investitorilor, adică diferenţa dintre preţul minim plătit de aceştia şi cotaţia bursieră, a fost extrem de mic, de doar 2%.

Oferta nu a fost finalizată, întrucât nu au fost subscrise minimum 80% din acţiuni, şi va fi reluată cel mai devreme anul viitor.

Dacă ar fi fost făcută cu cap, oferta Petrom ar fi putut aduce la bugetul statului 610 milioane de euro, adică aproape cât a încasat statul în 2004 la privatizarea companiei (669 de milioane de lei), şi ar fi însemnat cea mai mare operaţiune de vânzare a unor acţiuni din istoria bursei de la Bucureşti.

Zgârcitul mai mult păgubeşte

Subiectul fiind închis cu ştampila „ne revedem în 2012", autorităţile îşi concentrează acum atenţia spre următoarea companie de pe lista ofertelor secundare: Transelectrica se pregăteşte de listarea unui pachet suplimentar de 15%, ceea ce ar ridica la 30% pachetul tranzacţionat la bursă. Însă declaraţiile oficialilor pe această temă arată faptul că nu au învăţat nimic din eşecul anterior.

„Statului îi vine greu să facă discounturi. Nu putem vinde pe nimic valorile pe care le avem", a declarat ieri Victor Cazana, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie din Ministerul Economiei. Aceasta deşi până şi preşedintele Traian Băsescu a arătat, după oferta Petrom, că ministerul ar fi trebuit să ofere un discount mai mare.

Cu alte cuvinte, în loc să ţină cont de realităţile pieţei, statul preferă în continuare să deruleze oferte la preţuri exagerate şi să nu se aleagă în final cu nimic. Aceasta în timp ce se împrumută de la FMI şi de la bănci, cu dobânzi extrem de mari.

„Investitorii sunt extrem de exigenţi, fie că vorbim de listările suplimentare la Transelectrica şi Transgaz, fie de oferta iniţială la Romgaz. De exemplu, Romgaz a fost forţată să doneze o parte din profit la bugetul de stat şi, dacă se va repeta episodul din 2010, nu va mai subscrie nimeni", a spus, la rândul său, Bogdan Chetreanu, comisar în cadrul CNVM. 

Adio listări în acest an

Prezent ieri la o conferinţă organizată cu prilejul împlinirii a cinci ani de la listarea Transelectrica la Bursa de Valori Bucureşti, Cazana ne-a mai dat o veste: pachetele suplimentare de 15% din Transelectrica şi Transgaz nu vor fi listate la bursă în acest an, aşa cum s-a angajat Guvernul în faţa FMI.

Ministerul Economiei va publica săptămâna viitoare anunţul pentru selecţia intermediarului pentru oferta secundară de acţiuni la Transelectrica. "Sperăm să selectăm intermediarul până la începutul lunii octombrie, Încercăm să ţinem pasul cu ce ne-am propus", a punctat Cazana.

El a adăugat că ministerul face tot posibilul pentru a finaliza listarea în decembrie, însă, realist vorbind, nu este suficient timp. Pe de o parte, ştirea nu este prea bună, pentru că Guvernul încalcă o prevedere din acordul cu FMI. Însă, pe de altă parte, amânarea ofertelor până la calmarea pieţelor financiare internaţionale este benefică.

După oferta secundară la Transelectrica, urmează una similară la Transgaz şi o ofertă publică iniţială la Romgaz. Aceasta din urmă ar trebui să aibă loc în prima parte a anului viitor.