Adevarul.ro

Noua lege de promovare a energiei regenerabile a fost votată de Parlament fără o analiză asupra impactului în factura plătită de populaţie. Potrivit calculelor „Adevărul“, dacă anul viitor vor fi în funcţiune turbine eoliene cu o capacitate de 400 de MW, factura la energie a fiecărui român ar putea creşte cu circa 5%.

Cine aude de turbine eoliene se gândeşte la energie ieftină. Nimic mai fals. Chiar dacă vântul este gratis, producătorii de energie eoliană primesc stimulente de la stat, pentru că investiţiile sunt foarte mari. Însă aceste ajutoare sunt transferate în factura finală şi le plătim tot noi, consumatorii de energie.

Citeşte şi:

Prima pădure de turbine eoliene din România

Până în 2020, România s-a angajat în faţa Uniunii Europene ca 24% din consumul de energie să provină din surse regenerabile. Astfel că, încă din 2004, producătorii de energie verde primesc câte un certificat verde pentru fiecare MWh de energie livrată în sistem, certificat pe care îl vând pe o piaţă specializată, pentru a obţine un venit în plus faţă de preţul energiei.

Ce le dăm investitorilor

În luna iulie a acestui an, Parlamentul a modificat legislaţia, acordând mai multe stimulente producătorilor de energie regenerabilă. Spre exemplu, cei din domeniul eolian (sectorul unde vor merge 80% din investiţiile în energia verde), primesc două certificate verzi pentru un MWh până în 2017, după care un singur certificat.

Astfel că, la valoarea maximă de 55 de euro pentru un astfel de titlu, preţul energiei eoliene devine triplu faţă de energia clasică. Furnizorii sunt obligaţi să achiziţioneze un număr de certificate verzi care să echivaleze cu 8,3% din energia comercializată în acest an, această pondere urmând să crească la 20% în 2020, însă costurile sunt transferate în tariful final. Ţinta acestei scheme este atingerea unei ponderi a energiei regenerabile de 38% în consumul naţional din anul 2020.

Şedinţa buclucaşă

Ce înseamnă toate aceste stimulente în factura populaţiei? Oficial, nimeni nu ştie, pentru că iniţiatorul legii votate în această vară, respectiv deputatul Iulian Iancu, nu a realizat o astfel de analiză. Mai mult, atunci când s-a discutat proiectul de lege în Comisia de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, reprezentanţii investitorilor au făcut un lobby remarcabil.

Spre exemplu, în şedinţa din 18 mai a Comisiei de industrii, prin vocea Danei Duică, director executiv al Asociaţiei Române a Energiei Eoliene, investitorii au propus majorarea cotelor obligatorii pentru furnizori de la 16% la 20% în 2020, precum şi o ţintă de 41% a ponderii energiei regenerabile în consumul anului 2020.

„S-a făcut vreun impact ce ar însemna acest lucru în preţul consumatorilor? Nu. Dacă România are o ţintă de regenerabile, trebuie să o atingem cu costuri cât mai mici", a avertizat Dan Plaveti, vicepreşedinte al ANRE la acea dată, devenit ulterior şeful instituţiei.

După discuţii aprinse în care investitorii au cerut tot felul de avantaje, printre care şi o limită de MW care să primească certificate verzi (pentru ca numărul certificatelor de pe piaţă să nu crească, ceea ce le-ar fi scăzut preţul), ideea se termină cu un schimb de replici sugestiv.

„Vă rog să nu uităm problema costurilor", spune, din nou, reprezentantul ANRE, însă deputatul Doru Leşe nu este de acord: „Asta e, dar nici pe dânşii, care investesc, să nu-i uităm. E bine aşa". Preşedintele Comisiei, Iulian Iancu, a bătut în cuie decizia colegului său, repetând şi el: "E bine aşa".

Iancu nu a putut fi contactat pentru a justifica de ce a ignorat impactul asupra populaţiei.

Vedeţi aici înregistrarea şedinţei Comisiei de industrii şi servicii din 18 mai

„Poftă bună!"

Acelaşi tip de dialog a urmat şi atunci când proiectul de lege a fost dezbătut în plenul Camerei Deputaţilor.

Un singur deputat, respectiv Dumitru Chiriţă, a ridicat problema lipsei unei analize privind impactul schemei în factura populaţiei. „Eu înţeleg disponibilitatea acestei legi de a crea facilităţi pentru producătorii pe bază de resurse regenerabile care se bucură de aceste certificate verzi, dar cred că ar fi fost util ca Guvernul şi Autoritatea de Reglementare să fi venit în Comisia pentru industrii şi în plenul Camerei să precizeze care este impactul asupra preţului final la consumator, astfel încât să vedem şi gradul de suportabilitate al acestuia", a spus deputatul în plenul Camerei.

Această declaraţie nu a avut niciun ecou, pentru că preşedintele de şedinţă, Ioan Oltean, a grăbit discuţiile, din lipsă de timp: „Cu regret declar închisă şedinţa. Vă doresc poftă bună".

Vedeţi aici stenograma şedinţei din plen

Cât scoatem din buzunar

În acest an va fi pus în funcţiune primul parc eolian, respectiv cel al CEZ de la Fântânele, cu o capacitate de 347,5 MW, iar anul viitor vor fi finalizate alte astfel de centrale. Potrivit calculelor „Adevărul", dacă în 2011 vor funcţiona turbine eoliene cu o capacitate de 400 de MW, iar certificatele verzi vor fi vândute la preţul maxim de 55 de euro, stimulentele pentru investitori vor fi de 71,5 milioane de euro. Acest lucru ar însemna o creştere a facturii în medie cu 4%-5%.

Ionuţ Purica, expert pe probleme de energie în cadrul Academiei Române, confirmă că aceste calcule sunt corecte. Potrivit acestuia, dacă valoarea certificatelor verzi, respectiv 71,5 milioane de euro, se distribuie pe tot consumul, rezultă o creştere de 1,3 euro/MWh, adică de circa 1,5%.

„Din totalul consumului, o parte se face de către clienţii eligibili, iar o parte de către cei captivi. Dacă se distribuie valoarea certificatelor verzi de exemplu pe populaţie, care consumă circa 15-20% din total, atunci valoarea se multiplică cu cinci, adica circa 6,5 euro/MWh (circa 7% creştere). Evident realitatatea este între aceste două scenarii extreme", a arătat specialistul.

38% din consumul de energie din anul 2020 ar putea proveni din surse regenerabile.