Energia din soare, noul eldorado pentru investitori

În următorii doi ani, în România vor fi instalate panouri fotovoltaice cu o capacitate de 256 de MW, faţă de doar 1 MW, cât există acum la noi în ţară.

Până acum, ţara noastră a fost considerată un eldorado al turbinelor eoliene, dar iată că paradisul celor care iniţiau afaceri în acest domeniu în România este pe cale să ia sfârşit. Aceasta deoarece reţeaua electrică a ţării este subdezvoltată şi nu poate prelua doar a opta parte din proiectele care se preconizează pentru următorii doi ani. Astfel că o mare parte dintre aceste parcuri eoliene la care visează investitorii vor rămâne doar pe hârtie.

Anul decisiv - 2013

În acest context, o nouă ramură a energiei regenerabile începe să înflorească la noi în ţară: electricitatea generată din radiaţiile solare, adică fotovoltaică. În acest moment, în România există doar trei parcuri fotovoltaice foarte mici, de doar 1,011 MW în total.

Cel mai mare este al traderului Renovatio, cunoscut mai mult după ce a cumpărat firma Green Energy a fiului lui Gheorghe Ştefan Pinalti, primarul din Piatra Neamţ. Renovatio are un proiect fotovoltaic în judeţul Giurgiu, cu o capacitate de 0,993 MW şi, în acelaşi timp, deţine şi o fabrică de panouri fotovoltaice la Satu Mare. Un alt deţinător de centrală fotovoltaică este Primăria Comunei Floreşti, cu o putere de 0,009 MW, dar şi firma Q srl, care are un proiect de 0,005 MW.

Însă Transelectrica a semnat contracte de racord la reţea pentru proiecte fotovoltaice care însumează 256,2 MW şi care ar trebui finalizate peste cel mult doi ani, perioadă pentru care sunt valabile contractele. Cele mai multe dintre ele au fost semnate în anul 2011, aşa că în 2013 ar trebui să fie gata. Potrivit datelor Transelectrica, este vorba de 62 de proiecte, cel mai mare având o capacitate considerabilă, adică 48 de MW.

Cel mai mare proiect, în Oltenia

Proiectul-gigant o să fie instalat în Segarcea, judeţul Dolj, şi este dezvoltat de firma SC Coroana Soarelui SRL. Potrivit datelor disponibile, firma este deţinută în proporţie de 80% de o companie bucureşteană cu activităţi în domeniu, Quantum Energy, iar 20% din proiect aparţine unei companii spaniole, European Photovoltaic Development. Quantum Energy este deţinută de o persoană fizică, Finel-Dănuţ Marin.

Restul proiectelor de pe lista Transelectrica sunt mult mai reduse ca dimensiune. Următorul are o capacitate de 9 MW şi este dezvoltat de firma SC Vînju Mare SRL. Îmbucurător este faptul că, dintre toate aceste proiecte, şapte aparţin comunităţilor locale. Este vorba de primării de comune sau municipii care urmăresc să asigure iluminatul stradal din surse solare, dar şi alimentarea unor clădiri publice. Amintim printre ele Primăria Gighera din judeţul Dolj, primăria din Carei, judeţul Satu Mare, sau cea din comuna Berzeasca, judeţul Caraş-Severin. Totodată, pe lista proiectelor fotovoltaice nu se află doar firme, ci şi şase persoane fizice.

Investiţii uriaşe

Având în vedere că investiţia într-un MW fotovoltaic este cuprinsă între trei şi patru milioane de euro, bugetele acestor proiecte sunt destul de mari. Cel mai mare, cel de 48 de MW, va costa în jur de 150 de milioane de euro. Costul panourilor fotovoltaice este însă din ce în ce mai mic, pe măsură ce aceste tehnologii încep să fie fabricate la scară mai mare. De exemplu, în 2008, costurile depăşeau cinci milioane de euro pentru instalarea unui MW de panouri fotovoltaice. Însă investitorii nu se sperie de costurile mari. Trei sferturi dintre cei care se interesează de oportunităţi în România vizează sectorul energetic, în principal energia regenerabilă, după cum spun autorităţile din domeniu.

Potrivit datelor disponibile în decembrie 2011, cel mai mare parc fotovoltaic din lume funcţional în acest moment are 200 de MW şi este localizat în China. Pe locul al doilea este un parc din Ucraina, cu o capacitate de 100 de MW, urmând două proiecte din Canada şi Italia, de 97, respectiv 84,2 MW. Însă industria merge mai departe şi, în acest moment, se află în construcţie un megaproiect de 2.000 de MW în China şi alte patru parcuri-gigant de 1.000 de MW fiecare în India.

Granzii vântului se întorc după soare

Interesant este şi faptul că, printre constructorii de parcuri fotovoltaice, îi găsim şi pe cei de la Monsson Alma, companie deţinută de omul de afaceri Emanuel Muntmark, cunoscut drept cel mai mare dezvoltator de proiecte eoliene de la noi din ţară. El a iniţiat parcul eolian de la Fântânele-Cogealac de 600 de MW, cel mai mare proiect eolian de pe uscat din Europa, cumpărat în 2008 de cehii de la CEZ. Monsson Alma are în plan un parc fotovoltaic de 1 MW la Constanţa. Prin urmare, este posibil să vedem mai mulţi dezvoltatori din zona eoliană care se reorientează spre energia fotovoltaică, în condiţiile în care acest sector este acum la zero şi are un potenţial uriaş. Potrivit studiilor de profil, cel mai mare potenţial solar din ţara noastră este în sud-est, adică în Câmpia Română şi Dobrogea, dar şi în vestul ţării.

3 miliarde de euro este investiţia minimă într-un MW de electricitate fotovoltaică.

Curentul fotovoltaic, de şapte ori mai scump

De unde vine acest interes uriaş pentru proiectele fotovoltaice? Din faptul că schema de sprijin pentru investitorii în energia regenerabilă din România conferă o importanţă foarte mare electricităţii din surse solare, iar producătorii de astfel de energie primesc şase certificate verzi pentru un MWh de energie livrată în reţea, cel mai mare număr de certificate.

Spre comparaţie, investitorii în eoliene primesc două certificate până în 2017, apoi unul singur, iar cei care utilizează biomasa tot două, cu excepţia culturilor energetice, pentru care primesc trei certificate.

Producătorii de energie regenerabilă vând aceste certificate pe o piaţă specializată, pentru un câştig în plus faţă de preţul propriu-zis al energiei. Cum un certificat costă între 27 şi 55 de euro, iar în primii ani ele vor fi tranzacţionate la valoarea maximă, energia fotovoltaică va costa 380 de euro pe MWh (330 de euro pentru cele şase certificate şi încă 50 de euro, cât costă în medie un MWh de energie). Acest preţ este de peste şapte ori mai mare decât cel al unui MWh de energie clasică.

Verde, dar costisitor

Partea mai puţin frumoasă a acestui peisaj este că valoarea certificatelor verzi se va regăsi în factura finală, deci tot noi, consumatorii, vom sprijini din buzunar investiţiile în energia fotovoltaică. Bugetul schemei de sprijin pentru investitorii în energia regenerabilă este de 10,5 miliarde de euro în următorii 10 ani, bani pe care îi vor plăti toţi consumatorii din România, inclusiv populaţia. Această schemă este una dintre cele mai generoase din UE, dacă nu chiar cea mai generoasă, după cum au recunoscut chiar şi oficialii Ministerului Economiei.

Intenţia este de a atrage investiţiile necesare astfel încât, în 2020, 38% din consumul intern să provină din surse regenerabile, faţă de 30-35%, cât este acum, în funcţie de producţia din hidrocentrale. Din păcate, începând de vara trecută, producţia Hidroelectrica este la jumătate, din cauza secetei, iar situaţia se pare că nu se va ameliora în acest an.

Nemţii fac parcuri solare la Arad

O companie germană intenţionează să construiască un parc fotovoltaic în comuna arădeană Vladimirescu, valoarea investiţiei fiind, în prima fază, de peste patru milioane de euro. Compania Mohring Energy GmbH analizează în prezent condiţiile pentru demararea investiţiei. Sasha Mohring, patronul companiei germane, a fost prezent la Vladimirescu, unde a discutat cu autorităţile locale. Primarul comunei, Ioan Crişan, l-a informat pe investitor că îi poate pune la dispoziţie trei hectare de teren. Parcul fotovoltaic ar produce 2 MW. „Ne asumăm riscurile acestei investiţii în contextul în care legislaţia românească nu este foarte transparentă şi nici stabilă, mai ales în ceea ce priveşte certificatele verzi", a declarat Sasha Mohring.