"Energia nuclearo-electrica romaneasca - produsa in conditii de siguranta maxima"

Agentiile internationale specializate pe problematica nucleara, Uniunea Europeana, experti straini si romani, ministere ale mediului au in permanenta monitorizare activitatea nucleara din lume. In

Agentiile internationale specializate pe problematica nucleara, Uniunea Europeana, experti straini si romani, ministere ale mediului au in permanenta monitorizare activitatea nucleara din lume. In acest program de observare, evident, este inclusa si Romania, cu cele doua reactoare de tip Candu. Lumea are nevoie de o energie ieftina, precum cea nucleara, dar, de fapt, este impotriva "genului nuclear" in sine. Aceasta industrie exista, se dezvolta in anumite tari si pe anumite procedee. In Romania, centralele nucleare de tip Candu au impartit opiniile, unele ajungand la exagerari evidente: ca CNE Cernavoda, de fapt, nu produce absolut deloc energie; ca UE este impotriva energiei nucleare romanesti, considerata extrem de periculoasa; ca emanatiile radioactive in atmosfera se dubleaza in fiecare an. Acestui gen de afirmatii, specialistii aduc contraargumente. Totodata, ei afirma ca energia electrica nucleara romaneasca este curata, produsa in siguranta si reprezinta 10% din energia Sistemului Electroenergetic National - SEN. Agentia Internationala pentru Energie Atomica a recomandat finalizarea unitatii nucleare de la Cernavoda Recomandarile facute de expertii Agentiei Internationale pentru Energia Atomica de la Viena in 1990 pentru finalizarea si punerea in functiune a primei unitati nucleare de la Cernavoda au fost indeplinite in totalitate, asa cum au constatat misiunile ulterioare de urmarie "follow-up" ale aceleiasi Agentii. Misiunea de experti a Agentiei a formulat ca recomandare esentiala necesitatea incredintarii managementului lucrarilor de la CNE Cernavoda unei organizatii cu experienta in constructia si punerea in functiune a centralelor nucleare. Pornind de la aceasta recomandare, s-a negociat si s-a semnat, in 1991, acordul cu firmele AECL - Canada si Ansaldo - Italia. Si tot acest acord, prin care Consortiul AECL-Ansaldo a preluat conducerea lucrarilor la CNE Cernavoda - Unitatea 1, a facut posibila obtinerea unor credite externe substantiale din Canada si Italia, fara de care finalizarea unitatii in perioada 1991-1996 nu ar fi fost posibila. Unitatea 1 de la Cernavoda nu putea sa fie finalizata prin "forte proprii", ci doar prin credite externe. 10% din energia electrica este energie atomica Centrala de la Cernavoda nu este o fundatie oarecare, a carei activitate este vaga, nedefinita. Centrala produce energie electrica, aceasta se masoara cu contoare - este o realitate indiscutabila. Rezultatele functionarii centralei sunt cunoscute; se dau publicitatii date despre productie, despre reviziile si reparatiile efectuate, despre evenimentele din centrala. Opinia publica este informata despre lucrarile noi care se fac la Cernavoda, inclusiv despre progresul realizat la Unitatea 2. De sapte ani, 10% din energia electrica consumata in Romania de populatie sau in activitatile economice este produsa la centrala nucleara la costuri scazute comparativ cu cea produsa de termocentrale - pretul acesteia ar fi cu 70% mai mare. Productia de energie de la Cernavoda nu depinde de combustibilul din import, supus la diverse constrangeri privind cantitatile si pretul. In acelasi timp, centrala nu produce gaze cu efect de sera responsabile de incalzirea globala, nu scoate zgura si cenusa, nu emite oxizi de sulf si azot care produc ploi acide. Acestea sunt mari beneficii pentru populatie. Activitatea nucleara din Romania - monitorizata inclusiv de UE Asa-zisa "contaminare" a apei brute prin transfer termic, de care se leaga diverse persoane adversare energiei nucleare, este, de fapt, incalzirea cu cateva grade a apei de racire din Dunare, care preia caldura de condensatie - reziduala - a aburului care a trecut prin turbina. Aceasta caldura este, apoi, disipata in fluviu, in aval, unde debuseaza apa de racire. Acest lucru se intampla la fel ca in oricare centrala termoelectrica, racita cu apa dintr-un rau, lac sau mare. Centrala nucleara functioneaza si ea potrivit legilor fizicii, ale termodinamicii. Aceleasi persoane afirma ca reactorul de la Cernavoda a fost pornit numai cu 90 tone de apa grea din necesarul de 500 de tone, ceea ce ar fi dus la cresterea rapida a contaminarii acestei ape prin transfer termic. Este cazul sa spunem ca reactorul nuclear se raceste cu apa sub presiune, care se vehiculeaza intr-un circuit inchis; ca urmare, sistemul de racire nu poate functiona daca circuitul nu este umplut cu apa si, deci, exploatarea nu este asigurata toata cantitatea necesara de apa. In plus, in cazul apei grele, transferul termic nu poate fi asociat cu "contaminarea" sau poluarea termica, ca in cazul apei brute, care preia caldura reziduala. Apa grea preia caldura din reactor si o cedeaza aburului care roteste turbina; transferul termic este aici fenomenul pe care se bazeaza transmisia energiei in instalatie, insasi esenta tehnologiei de producere a energiei electrice. Pe langa marile proiecte de investitie, se incearca intotdeauna si rezolvarea unor probleme locale, cu intentii de cele mai multe ori laudabile. In unele cazuri se reuseste, in altele nu. Astfel, unii ar fi dorit ca odata cu finalizarea Unitatii 1 a CNE Cernavoda sa se modernizeze si statia locala de supraveghere radiologica, apartinand retelei nationale a Ministerului Mediului. Aceasta modernizare a unui obiectiv diferit nu a putut fi inclusa in devizul centralei, mai ales ca, in conformitate cu practica internationala, centrala a construit si si-a dotat propriul laborator de control al mediului si centre de masurare in diferite locatii pe o raza de 30 km in jurul centralei. Inainte de intrarea in functiune a acestora, timp de mai multi ani au fost facute masuratori - asa cum cer reglementarile internationale - de catre laboratoarele specializate ale Institutului de Cercetari Nucleare - Pitesti apartinand la vremea aceea de CSEN, precum si de Institutul de Cercetari pentru Ingineria Mediului -ICIM. Pentru prevenirea accidentelor nucleare, toate autoritatile din Romania, Canada sau pe plan international au pus masurile de radioprotectie in centrul preocuparilor lor legate de finalizarea proiectului Cernavoda. Inclusiv reprezentantii Uniunii Europene, in evaluarea facuta in vederea aderarii Romaniei la Uniune, au apreciat nivelul ridicat al securitatii nucleare si al masurilor de radioprotectie de la CNE Cernavoda. Apa grea - initial imprumutata, apoi produsa de romani Importul de apa grea s-a facut pentru motivul simplu ca, la momentul necesar introducerii apei grele in reactor, producatorul roman nu fabricase o cantitate suficienta. In final, nici nu a fost vorba de un import, ci de un imprumut: pe masura ce se producea apa grea la Turnu Severin, aceasta era restituita partenerului extern de la care s-au adus cantitatile necesare, pana la acoperirea intregii datorii. Cat priveste combustibilul nuclear, inca in contractul semnat in 1979 cu AECL se mentiona ca furnizorul asigura realizarea indicatorilor de performanta ai centralei, cu conditia utilizarii in prima incarcatura a reactorului de combustibil calificat, ceea ce insemna, practic, productie canadiana. Fabricarea combus-tibilului la Pitesti s-a facut fara colaborare cu autorii canadieni ai proiectului de combustibil si ai tehnologiei de fabricare. Cum s-a dovedit mai tarziu la inspectiile efectuate la Pitesti, fasciculele de combustibil realizate acolo inainte de 1990 prezentau abateri fata de cerintele aplicabile, iar utilizarea lor in reactor ar fi fost nesigura. In aceste conditii, utilizarea combustibilului din import nu poate fi legata de reducerea nivelului de siguranta al centralei, ci din contra, a insemnat o reducere a riscurilor. In urma calificarii fabricii, aceasta produce combustibil nuclear de inalta calitate, avand, in prezent, performante la nivel mondial. Tritiul - produs in concentratie mult mai mare de natura decat de Cernavoda Exista afirmatii absolut absurde care avanseaza ideea, la fel de absurda, ca CNE Cernavoda nu produce energie electrica. Aceleasi persoane avanseaza si ideea ca tritiul emis atinge cote alarmante. Aici exista doua opinii care se bat cap in cap. Daca Cernavoda nu produce energie, atunci nu produce nici tritiu. Oricare ar fi aberatiile, CNE Cernavoda produce 10% anual din energia electrica a Romaniei. Iar cifrele privind cresterea concentratiilor periculoase atinse de tritiu si cresterea cazurilor de cancer in judetul Constanta nu sunt reale. In orice caz, nici un specialist corect nu poate afirma ca o eventuala crestere constatata a cazurilor de cancer ar fi fost cauzata de functionarea centralei de la Cernavoda. Astfel de lucruri sunt mult prea serioase pentru a emite sentinte pe baza de speculatii superficiale. Tritiul se formeaza in apa grea care circula prin reactor si care se afla in sisteme inchise. Numai cantitati mici din scapari accidentale de apa grea, care reusesc sa treaca prin multiple bariere, ajung in mediul inconjurator si ar putea afecta populatia. Cresterea concentratiei de tritiu in apa grea din reactor, fenomen cunoscut, normal si previzibil, nu inseamna cresterea concentratiei de tritiu in atmosfera din jurul centralei. Doza anuala efectiva de radiatie incasata de o persoana din grupul critic de populatie din zona Cernavoda, cauzata de scaparile din centrala nucleara, incusiv tritiu, a reprezentat in toti cei sapte ani de functionare a CNE numai cateva miimi din doza produsa de fondul natural de radiatie, fiind cu mult mai mica decat variatiile zilnice ale acestui fond sau decat diferentele sale de la o zona geografica la alta. Deci nu exista temei pentru a afirma ca scaparile de tritiu se repercuteaza asupra populatiei. Poate este cazul sa precizam ca perioada biologica de injumatatire a tritiului - care tine seama de evacuarea naturala din organism a acestui nuclid - este de circa sapte zile, fata de perioada fizica de injumatatire de 12 ani. Sa amintim ca in Canada 12 unitati de tip CANDU functioneaza in apropiere de metropola Toronto, unde locuiesc milioane de oameni; nici acolo nu s-au semnalat probleme legate de tritiu sau alti radionuclizi scapati din centrale. Cat priveste contaminarea apei freatice, s-au luat masuri specifice inca de la proiectare pentru asigurarea etanseitatii constructiilor si a sistemelor tehnologice in care se gasesc fluide cu radionuclizi - de exemplu, exista un ecran subteran de etansare la mare adancime a cladirii reactorului, proiectat special pentru amplasamentul Cernavoda, cu luarea in considerare a nivelului Dunarii in urma realizarii unor amenajari hidrotehnice in aval. Oricum, fundatiile cladirilor centralei nucleare nu vin in contact cu panza freatica, deci contaminarea acesteia - cu efecte in Medgidia - este fantezista. Si, intre altele, amintim ca puturile de apa potabila din Medgidia au fost realizate din fondurile centralei nucleare, urmand sa asigure apa potabila atat pentru oras, cat si pentru centrala. Un motiv in plus sa se ia masuri pentru a exclude posibilitatile de contaminare a panzei freatice.