Enel nu-si va recupera rapid capitalul investit, tarifele nu vor creste excesiv

Procesul de privatizare a Filialelor Electrica - Banat si Dobrogea se apropie de final. Negocierile au fost dificile si extrem de anevoioase, in conditiile unui singur ofertant - Enel, Italia.

Procesul de privatizare a Filialelor Electrica - Banat si Dobrogea se apropie de final. Negocierile au fost dificile si extrem de anevoioase, in conditiile unui singur ofertant - Enel, Italia. Negociatorii romani, reprezentanti ai Ministerului Economiei si Comertului, prin OPSPI, si ai Electrica, beneficiind de sprijinul consultantului BNP Paribas, au acumulat o experienta care le va fi de un ajutor sensibil in urmatoarele privatizari din sistemul energetic - Distrigaz-Sud si Nord, Petrom, plus alte doua filiale ale Electrica Moldova si Oltenia. Acum, la capatul procesului, Dan Ioan Popescu, ministrul MEC, declara: "Strategia stabilita de Guvern pentru privatizarea Electrica Banat si Dobrogea a avut in vedere necesitatea ca, dupa privatizare, companiile sa se intareasca in mod rezonabil, evitandu-se o crestere excesiva a tarifelor prin suprainvestitie. Din acest motiv, Guvernul a optat pentru varianta privatizarii pachetului de 51% prin vanzarea unui pachet de 24,62%, concomitent cu injectia de capital in societati pana la concurenta pachetului de 51%. Se asigura, astfel, realizarea unui aport de capital lichid in societati inca de la momentul transferului dreptului de proprietate".
Rolul ANRE - sa vegheze la protectia consumatorilor, dar sa-i cointereseze si pe investitori
Prin privatizarea Filialelor Electrica - Banat si Dobrogea, acestea fiind utilitati publice de tip monopol natural, rolul ANRE este covarsitor. In primul rand, formarea tarifelor se face pe baza unor reglementari, elaborate exclusiv de autoritate, principiul fiind costuri recunoscute de catre ANRE si un profit garantat tot de ANRE. Pe baza acestui principiu, orice suprainvestitie duce direct la o crestere automata si nejustificata a tarifelor. Acest lucru nu este de dorit intr-o utilitate de larg interes public, in care autoritatea de reglementare trebuie sa vegheze si la protectia consumatorilor captivi ai monopolului natural, in care trebuie mentinuta o politica echilibrata intre cointeresarea investitorilor potentiali si protectia consumatorilor captivi. In costurile recunoscute sunt incorporate doua componente: cheltuielile de operare recunoscute si o rata de recuperare a capitalului investit. Acesta se aplica asupra bazei de active reglementate a societatilor, fiind, de fapt, indicatorul sintetic de eficienta pentru un investitor. In definirea dimensiunii activelor celor doua filiale ale Electrica, pot fi avute in vedere mai multe variante. Una ar fi preluarea valorii contabile a activelor. Aceasta varianta nu este aplicabila in stabilirea tarifelor, chiar daca ea ar fi apropiata de valoarea de inlocuire, intrucat la monopolurile naturale reglementate "nici un activ nu poate avea o alta valoare decat valoarea recunoscuta si platita prin tarif". O alta varianta ar fi un capital social declarat de reglementator, in mod indirect, pornind de la o proiectie de crestere a tarifelor si de la stabilirea unei rate de recuperare a capitalului investit predefinit. Aceasta metoda da o informatie investitorului asupra pretului minim al tranzactiei si ii pune pe investitori intr-o situatie de concurenta, fiind de asteptat ca ofertele sa fie peste valoarea capitalului social implicit. In cazul in care este un singur ofertant, cum este cazul Enel, aceasta metoda este periculoasa, pentru ca investitorul ar putea oferi un pret mai mic si s-ar crea o situatie inechitabila, prin care rata de recuperare a investitiei s-ar face foarte rapid. Prin a treia varianta, in conditiile in care s-a prezentat un singur investitor, respectiv Enel Italia, trebuia gasit un sistem pentru a-l determina pe acesta sa ofere un pret cat mai apropiat de valoarea reala. Valoarea reala a activelor nu poate fi mai mare decat cea recunoscuta de tarif. De comun acord cu reglementatorul, s-a definit ca valoarea initiala capitalului social este cea "platita de investitor". Cu alte cuvinte, daca investitorul plateste o valoare mica, atunci va avea venituri mici din tarife. Acest lucru a fost comunicat investitorului inainte ca acesta sa depuna oferta de pret.
Banca Mondiala si Ministerul Finantelor Publice au garantat privatizarea filialelor Electrica
In procesul de negociere s-a tinut cont de toate elementele, asigurand atractivitatea pentru investitori, dar si evitarea unor cresteri anormale a tarifelor. Pornind de la oferta finala obligatorie depusa de Enel, trebuia gasite metode de reducere a ratei de recuperare a capitalului investit, fara a modifica pretul de oferta. In aceasta situatie, s-a optat pentru: utilizarea unei garantii bancare si limitarea cresterilor de tarife la distributie. Privatizarea Electrica Dobrogea si Banat a beneficiat de garantii bancare promovate de Banca Mondiala si contragarantata de ea, privind riscurile de reglementare specifice pentru distributiile de energie. Mecanismul de garantare promovat de Banca Mondiala are drept obiect reducerea riscului de reglementare pentru investitor, avand ca efect reducerea ratei de recuperare a capitalului investit, avand drept consecinta protejarea tarifelor de distributie fata de o crestere excesiva pentru consumatorii din Romania. Prin modelul propus de B.M., ca parte a proiectului de garantare, Ministerul Finantelor Publice este solicitat sa devina parte a unui instrument de garantare directa in beneficiul societatilor privatizate prin scrisoare de garantie bancara, in raport cu o banca comerciala si a unui instrument de despagubire in raport cu Banca Mondiala. Totodata, s-a hotarat limitarea cresterilor de tarife de distributie printr-un sistem de tip plafon de maximum 18% pe an in termeni reali pentru primii trei ani si de maximum 12% pe an in termeni nominali pentru urmatorii cinci ani. In tariful total de livrare a energiei, aceste cresteri reprezinta pana la 4,5% pe an pentru primii trei ani si pana la 3% pe an pentru urmatorii cinci ani.
Oferta romaneasca, intr-un context de superoferta din Est si politica de neexpansiune din Vest
Pe langa costurile de capital pe termen mediu si lung, plus o marja de risc specifica riscului de tara, apar si o serie de elemente suplimentare, legate de concurentialitate si competitia de piata. Ca urmare a crizelor si restructurarilor masive prin care au trecut marii operatori in ultimii trei-patru ani si chiar a situatiilor de faliment inregistrate pe piete mari - SUA, falimentul Enron, criza din America de Sud, care a afectat in mod special operatorii spanioli, interdictia de expansiune luata de o serie de mari operatori europeni, cum sunt EdF-Franta, EnBW-Germania, RWE-Germania, E.On-Germania - s-a ingustat substantial sfera de interes pentru investitii in strainatate. Asa se explica si faptul ca la Electrica Banat si Dobrogea s-a prezentat un singur ofertant. O concurentialitate scazuta poate determina presiuni din partea investitorului. In plus, s-a modificat perceptia de risc fata de activitatile de tip utilitate publica, pretentiile fata de indicatorii de acoperire a riscului fiind astazi mai ridicate decat in trecut. Astfel, Enel a solicitat o recuperare a capitalului investit de 18,8 - 21,4%, in termeni reali, inainte de impozitare. Consultantul in privatizare BNP Paribas a recomandat o recuperare de 16-18%. In ceea ce priveste competitia de piata, intr-un context al ofertei de capital scazute, oferta la privatizare din tarile vecine a fost foarte mare si in conditii extrem de avantajoase: Bulgaria, cu un rating de tara mai bun ca al Romaniei, precum si Polonia, Ucraina si Turcia, care anuntau o rata de recuperare a capitalului investit foarte mare. Astfel prin negocieri insistente, la care s-a primit si sprijinul Bancii Mondiale, s-a reusit o reducere a ratei de recuperare a capitalului investit de 12% pe an pentru primii trei ani, si de 10% pe an, pentru urmatorii cinci ani. Tot prin negocieri, s-a reusit o plafonare a riscurilor de reglementare pentru Filialele Electrica Dobrogea si Banat, la 60 de milioane de euro, fata de solicitarea Enel, de 200 milioane de euro.