Economiile populaţiei riscă erodarea

pentru infrastructură şi majorarea salariilor din învăţământ. Pe lângă degradarea unor indicatori macroeconomici precum inflaţia şi deficitul de cont curent, experţii financiari atrag

pentru infrastructură şi majorarea salariilor din învăţământ. Pe lângă degradarea unor indicatori macroeconomici precum inflaţia şi deficitul de cont curent, experţii financiari atrag atenţia că economiile populaţiei vor avea de suferit, fiind de aşteptat să se producă, în doi ani, o creştere a fiscalităţii.

Tinta de inflaţie, tot mai greu de atins
"Era necesară creşterea deficitului bugetar, în special datorită majorării cheltuielilor de infrastructură, care trebuie făcute, dacă nu în acest an, atunci în 2007", ne-a declarat analistul financiar Dragoş Cabat, care apreciază că, anul viitor, cheltuielile impuse de aderarea la UE vor duce la majorarea deficitului bugetar la 2,5%-3% din PIB. Reversul medaliei îl constituie presiunea foarte mare asupra inflaţiei şi cursului de schimb, generate de creşterea cheltuilelor bugetare. "ţinta de inflaţie pentru acest an părea foarte greu de atins, acum ştim clar că este imposibil", spune Cabat, care apreciază o majorare de 1%-1,5% a acestui indicator, din cauza majorării deficitului. Pe termen mediu, creşterea tot mai mare a nivelului cheltuielilor faţă de venituri va costa contribuabilii, care vor fi nevoiţi să onoreze impozite şi taxe mai mari. "Orice deficit trebuie cumva acoperit. În general, acest lucru se realizează prin creşterea datoriei interne sau majorarea taxelor pe care trebuie să le onoreze contribuabilii. Fie acum, fie peste 2-3 ani, se va produce o nouă creştere a fiscalităţii", a concluzionat analistul financiar.
La rândul său, fostul ministru al finanţelor Mihai Tănăsescu estimează că inflaţia va sări peste 7% în acest an, mai ales că "a doua rectificare bugetară nu va fi şi cea din urmă din acest an". Astfel că BNR, al cărei principal obiectiv în acest an este ţintirea inflaţiei, va fi nevoită să crească cheltuielile de sterilizare, după pierderile de anul trecut. "BNR va fi iar nevoită să ia măsuri foarte dure pentru populaţie şi mediul de afaceri", spune Tănăsescu, amintind de posibilitatea creşterii dobânzii de intervenţie şi de limitarea creditării.

Politica bugetară, catalogată ca "imprudentă"
Daniel Dăianu, ex-ministru al finanţelor, se declară de acord cu necesitatea creşterii cheltuielilor cu infrastructura şi educaţia, dar atrage atenţia că "ar fi fost de preferat ca aceasta să se realizeze prin restructurarea cheltuielilor". Dăianu a catalogat actuala politică bugetară drept "imprudentă" şi atrage atenţia asupra faptului că influenţele negative asupra indicatorilor macroeconomici se vor resimţi şi mai acut în 2007, în special asupra inflaţiei şi a deficitului de cont curent. Ex-ministrul finanţelor a amintit că nici în acest an nu au fost bugetate toate cheltuielile şi le-a exemplificat pe cele legate de funcţionarea Fondului Proprietatea. "Dacă pentru 2007 nu bugetăm contribuţia la bugetul UE, de circa 2% din PIB şi cheltuielile legate de finanţarea sistemului de pensii, ne putem duce la un deficit de 4% din PIB", a avertizat Dăianu.
Senatorul liberal Varujan Vosganian spune că în programul de guvernare este prevăzut un deficit bugetar de 2% din PIB, care nu a fost însă prins iniţial prin buget din cauza "limitării impuse de deficitul de cont curent şi de ţinta de inflaţie". Parametri din care cel puţin unul - deficitul de cont curent - pare să nu poată fi stopat de la deteriorare.

"E greu de spus de ce aceste socoteli nu se fac aşa cum trebuie de la început. Abia s-a făcut o primă rectificare, când deficitul a crescut de la 0,5% la 0,9% şi mă întreb de ce nu au stabilit de la început nivelul acestuia"
Daniel Dăianu,
ex-ministru al finanţelor

"Deficitul de 2% nu a fost prins în bugetul iniţial din cauza limitării impuse de deficitul de cont curent şi de ţinta de inflaţie"
Varujan Vosganian,
preşedintele Comisiei Buget-Finanţe din Senat

"Orice deficit trebuie cumva acoperit. Fie acum, fie peste 2-3 ani se va produce o nouă creştere a fiscalităţii"
Dragoş Cabat,
vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiari - CFA România