Economia românească bate încă pasul pe loc

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În timp ce guvernanţii se mândresc cu ieşirea din recesiune, economia autohtonă se mişcă cu viteza melcului, înregistrând creşteri trimestriale mai mici de 1%. România a reuşit să iasă din recesiune pe fondul industriei şi al exporturilor. Acum, criza din Europa ameninţă direct avansul firav al economiei româneşti.

Datele prezentate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică privind evoluţia exporturilor şi a producţiei industriale au mai tăiat din elanul guvernanţilor care se mândresc cu creşteri ale economiei de 0,2%. Exporturile au înregistrat un avans mai lent în primul semestru decât în intervalul ianuarie-mai, de 28,2%, în timp ce creşterea din iunie a producţiei industriale s-a situat sub cea din mai.

Având în vedere că cele două componente sunt „motoarele" economiei, acele sectoare care au reuşit să scoată România din recesiune la finele primului trimestru, evoluţia economiei din cel de-al doilea trimestru pare ameninţată. Guvernanţii se aşteptau la un avans de 0,3%-0,4% în intervalul aprilie-iunie faţă de primul trimestru din acest an. Criza datoriilor din Europa, principalul partener comercial al României, a afectat direct economia pe canalul exporturilor. Cu exporturi mai mici, în lipsă de cerere de pe pieţele externe, şi producţia industrială a avut ritmuri mai mici de creştere.

Astfel, Guvernul a revizuit în uşoară scădere estimarea privind creşterea Produsului Intern Brut în trimestrul al doilea faţă de primul trimestru al anului, la 0,2-0,3%. „Estimarea de creştere economică este revizuită la acest moment în uşoară scădere, la 0,2%-0,3%, fără să existe totuşi datele finale", au declarat surse oficiale, potrivit Mediafax.

Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată, consideră că un avans trimestrial al economiei mai mic de 1% nu are niciun efect asupra nivelului de trai şi nu reprezintă o bază solidă pentru reluarea creşterii sustenabile.

Economia depinde de vreme

Guvernul şi-a fixat ca ţintă pentru acest an o creştere a PIB cu 1,5%. În condiţiile în care evoluţia economică din trimestrul al doilea nu se va ridica la aşteptările iniţiale ale guvernanţilor, speranţa rămâne pentru cel de-al treilea trimestru. Iar pentru intervalul iulie - septembrie se mizează pe o producţie agricolă bună, adică, implicit, pe vreme bună. „Avem o creştere economică prognozată de 1,5%, dar această creştere nu va fi atinsă dacă trimestrul al treilea nu va fi fructificat la maximum", declara recent premierul Emil Boc. El a adăugat că rezultatele din iunie au fost influenţate de tulburenţele de pe pieţele internaţionale.

1,5% este ţinta de creştere economică pe care guvernanţii au fixat-o pentru acest an.

Tot mai puţini bani de la căpşunari

Cei mai mulţi români care au ales să muncească peste hotare au făcut-o pentru a-şi putea ajuta familia rămasă în ţară să aibă un trai mai bun. Lună de lună, muncitorii români din străinătate trimit în ţară sume care să le permită celor de acasă să-şi acopere cheltuielile curente, alţii chiar reuşesc să mai pună ceva deoparte. Dacă în urmă cu doi-trei ani un loc de muncă în străinătate era considerat o afacere bună, acum, situaţia s-a schimbat. Criza din Europa i-a afectat direct pe românii de peste hotare. Unii au rămas fără slujbă, alţii au suportat reduceri semnificative ale salariilor. Iar asta se reflectă fidel în valoarea remiterilor către România. În primele şase luni din 2011, totalul sumelor trimise în ţară a ajuns la minimul ultimilor şapte ani.

Transferurile curente din străinătate către România, cu excepţia celor ale administraţiei publice - majoritatea efectuate de românii care muncesc peste hotare - au ajuns în primul semestru la 1,65 miliarde de euro, potrivit datelor băncii centrale. Cunatumul sumelor transferate este cu aproape 10% mai mic faţă de aceeaşi perioadă din 2010, respectiv 24% faţă de 2009. Comparativ cu intervalul similar din 2008, când valoarea remiterilor au înregistrat un maxim, nivelul este la jumătate.

Românii, loviţi de şomaj în Spania şi Italia

Principala cauză a scăderii dramatice a sumelor trimise în ţară este rata şomajului care a atins cote-record în state cu largi comunităţi de români, cum sunt Spania şi Italia.

Unii români au ales chiar să se întoarcă în România după ce şi-au pierdut locul de muncă şi nu au reuşit să-şi găsească altul într-un interval de mai multe luni. De exemplu, în Spania, rata şomajului a urcat în iunie la 21%, cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană, în timp ce, în Italia, indicatorul s-a stabilizat în jurul valorii de 8%.

image
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite