Economia a mers bine până la criza politică

Din ianuarie până în iunie, PIB-ul a crescut cu 0,8%, iar în trimestrul al doilea am ieşit din recesiunea în care intrasem toamna trecută. Din iulie, economia a intrat în declin.

Datele tip „semnal" comunicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că economia a crescut cu 0,8% în primul semestru din acest an faţă de aceeaşi perioadă din 2011 şi cu 0,5% în trimestrul al doilea faţă de cel anterior, astfel că în aprilie am ieşit din recesiune. Aceste veşti bune se referă însă la perioada de acalmie de pe scena politică, prielnică avansului economic. Ce a urmat la nivel macroeconomic din iulie, când cursul de schimb şi preţurile au crescut galopant, vom afla la toamnă, când INS va raporta evoluţiile din trimestrul al treilea.

Consumul şi construcţiile îşi revin

Cifrele INS nu arată în detaliu care au fost factorii de creştere economică din perioadele analizate, dar raportările sectoriale, comunicate anterior, arată o revenire pe plus a comerţului şi construcţiilor, ca şi un uşor recul în industrie. Consumul, reflectat de afacerile din comerţul cu amănuntul, a avut un avans de peste 2%, iar construcţiile au consemnat un surprinzător +7,5%, ceea ce înseamnă că aceste două sectoare vor fi din nou motoarele creşterii economice, ca în anii dinaintea crizei. Iar dacă pe atunci totul creştea pe credit, acum avansul vine din resurse proprii, pentru că oamenii de afaceri şi populaţia nu au mai mizat pe banii băncilor. Nici importurile nu mai pot fi „bănuite" că ar susţine creşterea din primul semestru, avansul acestora (de numai 0,7%) fiind unul dintre cele mai timide din ultimii ani.

Altfel spus, economia românească şi-a schimbat modelul de creştere - de la importuri şi împrumuturi în perioada 2007-2011 la exporturi (care au crescut cu 1%) şi utilizarea resurselor proprii în 2012.

Scăderi în industrie şi servicii

Producţia industrială a scăzut cu 2% în primul semestru, pe fondul reducerii comenzilor din această iarnă, dar viitorul arată destul de bine pentru că în ultimele luni cererea şi-a revenit. În schimb, serviciile prestate populaţiei şi firmelor şi-au redus volumul, pe fondul utilizării tot mai scăzute a capacităţilor. În fine, din datele statistice mai reiese că puterea de cumpărare a avansat simţitor în primele şase luni, pentru că salariul mediu net a crescut cu 5,7%, în timp ce preţurile au urcat doar cu 1,6%.

Aşadar, până în iune, economia a evoluat rezonabil, în limitele posibilităţilor de creştere date de conjunctura internă şi internaţională. Din iulie încoace însă, peste „norii" abătuţi din nou asupra economiei europene, noi am suprapus şi tunetele unei crize politice (dar mai ales instituţionale) fără precedent, iar prognozele care iau în calcul acest fenomen nu ne sunt deloc favorabile.

UE n-a ieşit din recesiune

Produsul Intern Brut al UE a scăzut în trimestrul al doilea cu 0,2% raportat la primele trei luni ale anului, declin similar cu cel înregistrat la nivelul zonei euro. Evoluţii negative s-au înregistrat în majoritatea statelor, în special în sudul continentului, potrivit datelor Eurostat.

Faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, economia UE a scăzut cu 0,2% din PIB, iar cea a eurozonei, cu 0,4%. În primul trimestru al acestui an, PIB-ul UE şi cel al zonei euro au stagnat, după contracţii de 0,3% în ultimele trei luni din 2011.

Germania, cea mai mare economie europeană, a înregistrat o creştere trimestrială a PIB de 0,3%, respectiv un câştig anualizat de 1%. Franţa, a doua economie din zona euro, a raportat stagnare faţă de primul trimestru şi a afişat o creştere modestă, de 0,3%, comparativ cu perioada aprilie-iunie 2011. Şi economia Marii Britanii s-a contractat cu 0,7% în trimestrul al doilea faţă de primele trei luni, respectiv cu 0,8% faţă de perioada similară a anului trecut.