Economia europeană este în cumpănă, dar revenirea la vechile monede nu ar rezolva, ci dimpotrivă, ar agrava criza

Supravieţuirea zonei euro depinde de soluţiilece urmează a fi adoptate de liderii europeni: tipărirea de bani nu pare a funcţiona. Emiterea unor obligaţiuni comune pare o variantă promiţătoare. Revenirea la vechile monede ar da total peste cap chiar şi cea mai puternică economie a continentului: cea germană.

Merkel şi Sarkozy vor avea luni o întâlnire pentru a continua căutărea de soluţii la problemele din ce în ce mai presante ale crizei datoriilor. Asta într-un context în care integritatea Uniunii Europene este tot mai ameninţată de presiunile venite dinspre economia reală. Liderii Franţei şi Germaniei se întrunesc înaintea summit-ului programat pentru 30 ianuarie.

Potrivit Financial Times, între potenţialele soluţii luate în calcul este şi propunerea Parlamentului European cu privire la o emisiune de obligaţiuni comune, de către statele din zona euro. Prin comparaţie,tipărirea de bani pare a fi o soluţie considerată tot mai puţin viabilă la nivel european.

Franţa a reamintit recent investitorilor că actuala criză a datoriilor pare a fi în continuare departe de o rezolvare viabilă. La ultima licitaţie de obligaţiuni a Franţei, în cadrul căreia s-au scos la vânzare titluri în  valoare de 7.96 miliarde de euro, pentru o parte reprezentând circa 4.02 miliarde de euro, dobânda cerută de piaţă a fost de 3.29% – mai mare decât cea obţinută la licitaţia anterioară, ce a avut loc cu aproximativ o lună în urmă.

În acelaşi timp, diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor la 10 ani emise de Germania şi Franţa a crescut cu 1.49%, indicând creşterea costului împrumuturilor pentru Franţa, prin comparaţie cu cel al împrumuturilor germane. Deşi situaţia nu este la fel de dificilă ca în luna noiembrie a anului trecut, scumpirea împrumuturilor este un motiv suficient de puternic pentru ca preşedintele Franţei să ceară cancelarului Germaniei noi întâlniri pe această temă.

Efectele unei potenţiale reveniri la vechile monede naţionale

În cazul destrămării zonei euro, schimbările ar fi dramaticepentru economiile zonei euro: cel mai probabil că reintroducerea francului ar eşua – deoarece investitorii se aşteaptă la prăbuşirea uneia sau a două bănci franceze. Nici lira italiană nu ar fi un succes – după cum arată lucrurile acum, când piaţa pedepseşte crunt Italia pentru excesele făcute în perioadele de boom economic. Iar drahma grecească şi escudo-ul portughez ar fi deasemeni mai degrabă eşecuri.

Numai marca germană ar cunoaşte o creştere spectaculoasă. Doar că, într-un astfel de scenariu economia germană nu ar duce-o neapărat bine. Dimpotrivă, din cauza faptului că Franţa şi Italia sunt principalii săi clienţi, o cădere simultată a monedelor naţionale proaspăt reintroduse (francul şi lira), corelată cu o creştere masivă a valorii mărcii, ar duce la scumpirea rapidă cu aproape 17% a exporturilor Germaniei.

Ar exista şi avantaje: fluctuaţiile monedelor ar putea conduce la ieftinirea importurilor Germaniei. Însă trebuie avut în vedere că Germania, deşi cu o populaţie relativ mică, de 82 de milioane de oameni, se află pe locul al doilea pe piaţa exporturilor mondiale. Astfel că, pentru a menţine locurile de muncă în industrie, este mai degrabă necesar să poată exporta maşini Volkswagen şi maşini de spălat Miele decât să importe brânză şi vin ieftine.

Principalul motiv pentru care tipărirea de bani nu este considerată o soluţie viabilă de către Germania este dat de riscul major de devalorizare a monedei unice, care ar duce la pierderea poziţiei privilegiate a Germaniei. Dar opoziţia Germaniei la tipărirea de bani este determinată în mod special de hotărârea de a evita repetarea scenariului crizei economice din 1920, când raportul dintre moneda germană şi cea americană a atins nivelul de 4.200.000.000.000 de mărci pentru un dolar.