Economia globală nu cade odată cu Europa! SUA, China şi Japonia pot să o susţină.

Rata şomajului în Statele Unite a căzut de la 9,1% la 9% în octombrie, cel mai redus nivel din aprilie până în prezent. În paralel producţia manufacturieră în China a înregistrat creşteri iar în Japonia, cea de-a treia cea mai mare economie a lumii se întrevăd semnele unei creşteri economice peste estimări.

“Transformarea Italiei într-o a doua Grecie, este o problemă pentru reluarea creşterii economice la nivel global, dar este relativ uşor de manageriat” potrivit declaraţiilor făcute de Jim O’Neil – preşedintele Goldman Sachs Asset Management Londra, pentru agenţia de presă Bloomberg. Iar reducerea ratei de creştere ar putea avea şi efecte pozitive “care nu sunt chiar de neglijat, mai ales pentru că va reduce presiunile inflaţioniste” a mai spus acesta. Temperarea creşterii preţurilor ar putea însemna un plus de putere de cumpărare la nivelul consumatorilor americani, şi ar oferi mai mult loc băncilor centrale din economiile emergente, pentru a-şi relaxa politicile monetare.

Statele Unite au şanse sporite de a evita recesiunea, ceea ce înseamnă că dolarul se va aprecia în faţa monedei europene după cum spune Larry Hathew, economist şef în cadrul UBS Investment Bank. Potrivit acestuia, moneda unică ar putea ajunge la nivelul de 1,25 dolari până la finele anului, de la  aproximativ 1,38 cât se tranzacţionează în prezent. Bursele americane ar putea beneficia deasemeni de perspectivele mai bune pe care economia SUA le are prin comparaţie cu Europa. Astfel că, potrivit estimărilor realizate de David Kotok, preşedintele unei case de consultanţă financiară din New Jersey, indicele Standard & Poors 500 ar putea încheia anul la 1350 de puncte, cu circa 8% peste nivelul la care se tranzacţionează în prezent. “Urşii vor intra în hibernare iarna asta, şi vom avea surprize plăcute, aduse de creşterea pieţelor” a declarat acesta pentru Bloomberg, spunând că portofoliul său este plin de acţiuni americane şi foarte puţin expus pe titluri europene.

În ciuda faptului că decizia BCE de a reduce dobânda cheie este un semnal că Europa se aşteaptă la vremuri grele din punct de vedere economic, economia globală, pe ansamblu se dovedeşte a fi rezistat destul de bine şocului crizei de încredere plecat din Europa la jumătatea anului, şi problemelor născute din limita de îndatorare a Guvernului SUA.

Indicele care semnifică evoluţia achiziţiilor pe care managerii companiilor le au în plan (Purchasing Managers Index - PMI), la nivel global, a ajuns la nivelul de 50 de puncte în cursul lunii octombrie, în creştere de la 49,8 puncte cât a fost în septembrie. O evoluţie care în opinia lui Neal Soss – economist şef în cadrul Credit Suisse Holdings din New York, înseamnă că “o cădere sincronizată a economiilor mari ale lumii, este tot mai puţin probabilă”.

Mai ales că, în paralel, reducerea presiunilor inflaţioniste lasă mai mult loc de manevră băncilor centrale din economiile emergente, care în ultima perioadă au avut numeroase motive să fie îngrijorate de inflaţie, luând în unele cazuri chiar şi decizii de înăsprire a politicilor monetare. Banca Centrală a Chinei spre exemplu a majorat dobânzile de cinci ori şi a majorat nivelul rezervelor minime obligatorii de nouă ori în ultimele 13 luni. Datorită acestor măsuri, şi ca urmare a temperări ritmului de creştere a economiei globale, inflaţia în China este prognozată să atingă nivelul de 5% în Noiembrie şi Decembrie, mult sub nivelul de 6,5% înregistrat, spre exemplu, în Iulie. Petrolul şi preţurile alimentelor sunt deja pe un trend descendent, ceea ce înseamnă că trendul dezinflaţionist va continua, şi prin urmare Banca Centrală a Chinei va avea mai mult loc pentru relaxarea politicilor monetare, ceea ce ar susţine creşterea economică.

Dealtfel unele bănci centrale au şi luat măsuri în acest sens. Banca Centrală a Braziliei a redus pentru a doua oară în acest an dobânda cheie pe 19 octombrie, după ce Banca Centrală a Indoneziei luase o decizie similară pe 11 octombrie. Iar în Japonia, Guvernul a trecut un plan extrabugetar pentru a grăbi reconstrucţia după dezastrul produs de cutremurul din Martie.Un plan care, potrivit oficialilor japonezi, va crea aproximativ 600.000 de locuri de muncă şi va aduce un plus de 1,7% la PIB.

Acestea sunt semnale că, în ciuda dificultăţilor produse de criza creditelor suverane din Europa, economia globală şi-ar putea găsi resurse pentru a rămâne în zona pozitivă, în jurul nivelului de plus 3%, potrivit estimărilor realizate de economiştii Institute of International Finance – o asociaţie a celor mai mari instituţii financiar-bancare din lume, cu sediul în Washington.