EXCLUSIV Cioloş: „Vom schimba modelul de distribuire a subvenţiilor între statele membre“

Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură, spune că plăţile directe nu se vor mai distribui în funcţie de referinţele istorice. Plafonarea sprijinului pentru fermele mari şi susţinerea celor mici se numără printre măsurile de reformare a Politicii Agricole Comune prezentate azi la Bruxelles.

Propunerile privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) după 2013 vor viza o distribuire echitabilă a plăţilor directe între toate cele 27 de state membre, indiferent de momentul aderării la Uniunea Europeană. Acestea vor rămâne un element esenţial pentru dezvoltarea sectorului, cu condiţia ca agricultorii să utilizeze „inteligent" resursele naturale.

Astfel, în timp ce agricultorii din ţările care au aderat la UE în intervalul 2004-2007 sunt plătiţi în funcţie de mărimea fermei, cei din Europa Occidentală primesc subvenţii în funcţie de recoltă, după criteriile stabilite în intervalul 2000-2004, aşa-numite „istorice".

„Noile state membre au semnalat dezechilibrele existente în acest sistem. Există însă discrepanţe şi între regiuni şi între tipurile de agricultură. Criteriile istorice ţin, într-adevar, de istorie. E clar că avem nevoie de un sistem nou, echilibrat, aplicabil unei Europe cu 27 de state membre. Propunerea mea merge în această direcţie", arată Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură în­tr-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Adevărul".

Pachetul de reformă a PAC prezentat astăzi de Comisia Europeană, prin vocea Comisarului pentru Agricultură, va fi urmat de propuneri legislative în iulie 2011. Pentru a deveni lege, propunerile vor trebui aprobate de Parlamentul European şi de cele 27 de ţări membre.

Echitate, nu şi egalitate

Comisarul spune că, în urma reformării PAC, nu toţi fermierii vor primi aceeaşi sumă de bani ca sprijin pentru venitul acestora. „Se va ţine cont, între altele, de contextul de producţie, de suprafaţă, de condiţiile climatice, de mărimea exploataţiilor. Sprijinul va fi condiţionat şi de respectarea unor criterii minime de protecţie a mediului", arată Cioloş.

De asemenea, agricultorii vor fi încurajaţi să utilizeze tehnici simple de producţie care să asigure protecţia mediului. Ei vor primi bani în plus dacă vor folosi tehnici de tipul rotaţia culturilor, menţinerea păşunilor permanente, acoperirea solurilor iarna cu plante care produc materie organică, nelucrarea capetelor de parcelă pentru a evita erodarea solului şi pierderea humusului. În plus, Comisia va acorda „o plată de bază mai ridicată" pentru fermele din zonele defavorizate.

Fermele mici nu vor dispărea

O altă noutate va fi „plata directă, simplă, poate chiar forfetară până la un anumit nivel, cu mai puţină birocraţie, pentru fermele mici, pentru a stimula integrarea lor în piaţă". În schimb, vor fi plafonate plăţile pentru fermele foarte mari.

„Rolul Politicii Agricole Comune este să susţină veniturile agricultorilor, nu să remunereze capitalul marilor investitori în agricultură. Dincolo de un anumit nivel, cheltuiala publică nu se va mai justifica decât prin crearea de locuri de muncă", susţine oficialul.

În ţări precum Bulgaria sau România, numărul fermelor nu este deloc de neglijat, exploataţiile mici reprezentând 94%, respectiv 93% din tipurile de ferme existente. Şi asta în condiţiile în care suprafaţa medie a unei exploataţii este de 4,2 hectare în Bulgaria şi 3,3 hectare în România.

Plăţile directe, „un sprijin esenţial"

Comisarul European spune că plăţile directe rămân un element esenţial al sprijinului pentru agricultorii activi, adică aceia care îşi muncesc pământul. Propunerea Comisarului vine după ce, ani la rând, marii beneficiari ai plăţilor directe nu au fost micii fermieri, ci firme care ar fi putut supravieţui şi fără banii Uniunii. Doar anul trecut, 1.000 de entităţi economice, printre care şi un club de billiard, au primit granturi de peste un milion de euro în 2009, potrivit Farmsubsidy, o organizaţie care monitorizează PAC.

Bugetul e încă incert

În prezent, banii alocaţi Politicii Agricole Comune cumulează circa 55 de miliarde de euro pe an, adică aproximativ 40% din bugetul UE. Întrebat dacă bugetul alocat agriculturii este în pericol, comisarul spune că, în condiţii de dificultăţi bugetare, nici chiar banii alocaţi agriculturii „nu sunt garantaţi".

El spune că întâi trebuie stabilite clar liniile reformei şi apoi alocate resursele necesare. „Dacă va fi să tăiem ceva, de undeva, vom vedea", menţionează Cioloş, care subliniază că este încă prea devreme pentru astfel de speculaţii, dar „oricum România va câştiga".

"Pentru noile state membre, reforma PAC este o oportunitate.  România trebuie să-şi joace rolul de stat membru, şi nu oricare, ci al şaptelea ca pondere în UE."
Dacian Cioloş
comisar european
pentru Agricultură

Ce loc ocupă România în Politica Agricolă Comună

Ţinând cont de pachetul de propuneri pentru reformarea Politicii Agricole Comune (PAC) prezentat astăzi la Bruxelles, agricultorii români ar urma să primească mai mulţi bani pentru plăţile directe.

Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură, recunoaşte că, în prezent, în ceea ce priveşte plăţile directe distribuite prin sistemul actual, fermierului român îi sunt alocaţi mai puţini bani decât primesc, în medie, agricultorii din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

„În mod normal, o reechilibrare a sistemului ar trebui să ducă la o creştere a sprijinului financiar alocat României, care se va vedea şi într-o creştere a sprijinului bănesc primit de agricultori", susţine acesta.

Însă el subliniază că acest lucru depinde şi de felul în care autorităţile de la Bucureşti vor negocia în Consiliul European şi în Parlament.

Carte de vizită

Comisar European pentru Agricultură:ianuarie 2010 - prezent;
Şef al Comisiei prezidenţiale pentru agricultură: iulie 2009 - ianuarie 2010;
Ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale:2007 - 2008;
Data şi locul naşterii:27 iulie 1969, Zalău.