Drumul către o afacere europeană, plin de obstacole în 2007

Principala provocare la care trebuie să răspundă oamenii de afaceri odată cu integrarea României în Uniunea Europeană vine din partea concurenţei externe Cel puţin zece ameninţări

Principala provocare la care trebuie să răspundă oamenii de afaceri odată cu integrarea României în Uniunea Europeană vine din partea concurenţei externe

Cel puţin zece ameninţări planează asupra mediului de afaceri, după integrare. Oamenii de afaceri, reprezentanţii patronatelor şi analiştii economici au explicat, pentru Adevărul, care sunt cele mai importante pericole cu care se confruntă comunitatea întreprinzătorilor români, în primul an după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană. Dragoş Cabat, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiari din România (CFA România), consideră că prima şi cea mai importantă ameninţare ar fi adâncirea dezechilibrului balanţei comerciale. Pentru că "în cazul în care se va materializa acest dezechilibru extern, vor porni şi alte ameninţări: reducerea investiţiilor străine, deprecierea monedei naţionale". Nu în ultimul rând, o altă ameninţare foarte probabil să se materializeze ţine de migraţia forţei de muncă. "Dacă până acum a fost benefică pentru ţară, deoarece a redus numărul şomerilor şi cheltuielile cu şomajul, în plus, aceşti oameni mai şi trimiteau bani în ţară. De acum însă se vor vedea şi efectele negative. Asta pentru că migraţia pune presiune pe creşterea salariilor din cauza lipsei de personal specializat. Totodată, în cazul în care numărul celor plecaţi şi care nu mai vor să se întoarcă în ţară va creşte, atunci nici banii trimişi nu vor mai fi atât de mulţi", conchide analistul. Decalajul dintre importuri şi exporturi este văzut ca principală ameninţare şi de către preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor. "Faptul că nu mai sunt bariere comerciale va conduce la o hiperconcurenţă a produselor europene şi va afecta atât micii comercianţi, cât şi producătorii". O altă ameninţare este instabilitatea mediului de afaceri. "Legile ar trebui să nu se mai modifice. Iar birocraţia încă mai impune foarte multe documente de completat. De aceea, noi cerem extinderea relaţiei de colaborare on-line dintre administraţiile locale, instituţiile centrale şi persoanele juridice", spune liderul patronal. Prezentăm, în continuare, pe larg, principalele riscuri pe care le vor avea de înfruntat oamenii de afaceri, aşa cum au fost identificate de reprezentanţii organizaţiilor din domeniile vizate.

Decalajul dintre importuri şi exporturi va creşte cu 20%

Capacitatea de export a României a fost mult redusă, odată cu aplicarea noilor norme fiscale, în timp ce importurile vor fi favorizate prin eliminarea taxelor vamale în relaţia cu Uniunea Europeană şi reducerea nivelului unor taxe în cazul importurilor din afara Uniunii. Aceşti factori i-au determinat pe specialiştii de la Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) să prognozeze că decalajul dintre exporturi şi importuri - deficitul balanţei comerciale - va fi cu cel puţin 20% mai mare, în 2007, decât cel înregistrat în 2006. "Exportatorii care nu sunt producători de bunuri plătesc Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) la achiziţia mărfurilor în România, urmând să recupereze aceşti bani după obiceiuri... dâmboviţene, adică foarte târziu. În schimb, importatorii sunt favorizaţi pentru că au dispărut şi ultimele bariere vamale în relaţia cu UE, iar în cazul achiziţiilor din alte ţări taxele s-au redus vizibil. Acum se aplică tariful vamal comunitar, care prevede taxe mai mici decât avea România înaintea integrării. În plus, prin noul Cod Fiscal, importatorii nu mai plătesc TVA în vamă, ci se aplică taxarea inversă, adică TVA se poate plăti după vânzarea mărfii", ne-a declarat Mihai Ionescu, preşedintele ANEIR şi copreşedinte al Consiliului de Export. El avertizează că, pe lângă factorii enumeraţi mai sus, exportatorii vor mai fi afectaţi şi de întărirea leului, ca şi de creşterea continuă a preţurilor reglementate, în special la utilităţi.

Până în momentul integrării, exporturile româneşti beneficiau de facilităţi vamale în sistemul SGP (Sistemul Generalizat de Preferinţe) din partea următoarelor ţări donatoare: Australia, Belarus, Canada, Japonia, Kazahstan, SUA, Federaţia Rusă şi Noua Zeelandă. După 1 ianuarie 2007, ţara noastră şi-a schimbat statutul din beneficiară de preferinţe în donatoare de preferinţe. Astfel, România a preluat aceleaşi îndatoriri ca toate celelalte ţări integrate deja în UE. Regulamentul UE privind aplicarea SGP simplifică importul preferenţial pentru produsele provenind din ţările în curs de dezvoltare, stabilind acordurile preferenţiale tarifare pentru acestea.

Investiţiile străine, trend descrescător

Volumul investiţiilor străine, înregistrate la nivelul anului trecut, a ajuns la o valoare-record. Ultimele date publicate de Banca Naţională arată faptul că, după primele 11 luni ale anului 2006, investiţiile străine directe au depăşit 8,3 miliarde de euro. Comparativ cu 2005, nivelul este aproape dublu. Totuşi, anul curent nu va mai consemna nici măcar o creştere, ci, din contră, o diminuare drastică. Aproape la unison, toţi analiştii economici spun că, în 2007, valoarea investiţiilor străine directe va fi în jurul a cinci miliarde de euro. Motivul ţine de modul în care a fost atins recordul din 2006. Astfel, o mare parte din investiţiile străine au fost reprezentate de cele 2,2 miliarde de euro pe care statul român le-a încasat pentru acţiunile Băncii Comerciale Române. Şi cum în acest an, Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului şi-a propus să strângă în jurul a 180 milioane de euro, implicit volumul investiţiilor străine se va reduce. Iar efectele se vor resimţi în gradul de finanţare al deficitului de cont curent. În cazul în care acesta se va reduce drastic, atunci investitorii străini şi-ar putea reconsidera planurile de a aduce bani în România, cu implicaţii asupra evoluţiei cursului de schimb.

Migraţia forţei de muncă măreşte salariile autohtone

Problema forţei de muncă este pe primele locuri în atenţia oamenilor de afaceri. Asta din două motive: pe de o parte, migraţia salariaţilor către alte ţări cu venituri mai ridicate, iar pe de altă parte, presiunea pe creşterea salariilor. Astfel, în unele domenii, companiile au dificultăţi în găsirea de personal specializat. Dragoş Cabat, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România, precizează că, dacă până acum migraţia forţei de muncă a fost benefică pentru ţară, pentru că a redus numărul şomerilor şi cheltuielile cu şomajul şi, în plus, aceşti oameni mai trimiteau şi bani în ţară, în acest an s-ar putea vedea şi efectele negative. "Asta pentru că migraţia pune presiune pe creşterea salariilor din cauza lipsei de personal specializat. Totodată, în cazul în care numărul celor plecaţi şi care nu mai vor să se întoarcă în ţară va creşte, atunci nici banii trimişi nu vor mai fi atât de mulţi", explică Dragoş Cabat.

Problema lipsei de personal şi, mai ales, a salariilor a fost sesizată şi de către oficialii BNR. Astfel, majorarea salariilor, atât în sectorul de stat, cât şi în cel privat, generează presiune pe creşterea preţurilor de consum, prin sporirea cererii peste oferta internă de bunuri şi servicii.

Scumpirea utilităţilor influenţează preţul creditelor

O altă ameninţare ce planează asupra mediului de afaceri vine din partea preţurilor la utilităţi. Astfel, viitoarele majorări ale tarifelor la energia electrică, termică şi gaze naturale, pe lângă faptul că nu este pe deplin cunoscută prin publicarea unui calendar, vor afecta preţurile de producţie ale firmelor autohtone. Mai mult, preţurile la utilităţi, mai ales calendarul de majorare, a fost invocat de oficialii Băncii Naţionale ca una dintre principalele necunoscute ale evoluţiei inflaţiei. Spre exemplu, după ce la începutul anului trecut erau stabilite anumite creşteri ale tarifelor administrate, ceea ce a condus la aşteptări pesimiste privind evoluţia preţurilor de consum, ulterior, pe parcursul anului, creşterile stabilite nu s-au mai materializat. Ceea ce a condus la o scădere accentuată a inflaţiei. Însă, o mare parte din aceste scumpiri au fost reprogramate pentru următorii doi ani. Ceea ce înseamnă, pe lângă scumpiri în 2007-2008, şi o politică monetară mai restrictivă. Adică, finanţările prin credite bancare vor continua să aibă costuri ridicate, scăderile fiind posibile numai pe măsură ce BNR va reduce dobânda de intervenţie.

Resurse financiare insuficiente pentru dezvoltare

Una dintre problemele companiilor româneşti, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, ţine de faptul că acestea sunt mai puţin dezvoltate comparativ cu competitorii din alte state membre. Ovidiu Nicolescu consideră că principala ameninţare a mediul de afaceri românesc este hiperconcurenţa produselor europene. "Faptul că s-au eliminat barierele comerciale va afectat atât micii comercianţi, cât şi producătorii", subliniază Nicolescu. Astfel, firmele româneşti au ajuns în această situaţie din cauza subcapitalizării. Adică, necesarul de investiţii pentru a putea concura pe piaţa unică europeană nu va putea fi acoperit cu resurse interne ale companiilor.

Terenuri fragmentate în agricultură, evaziune în comerţul cu alimente

Se spune că agricultura românească depinde prea mult de condiţiile meteo. În anii cu inundaţii sau cu secetă, contribuţia acestui sector la formarea Produsului Intern Brut scade simţitor. Specialiştii văd însă alte ameninţări care se abat asupra acestei ramuri a economiei. "În primul rând, suntem inadmisibil de mult rămaşi în urmă cu mecanismele de finanţare pentru mediul rural. Cu un an înaintea integrării, acestea trebuiau să meargă unse, însă, acum, la o lună după aderare, constatăm că nici măcar 50% dintre ele nu au fost puse la punct. Terenurile, în cea mai mare parte, sunt fragmentate; acolo se face agricultură de subzistenţă şi pământul nu se poate exploata industrial. Însă cel mai mare rău făcut agriculturii a constat în politicile populiste aplicate în acest sector", ne-a declarat Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit şi Panificaţie din România (ANAMOB). Efectul: peste 90% din companiile procesatoare de carne sau lapte nu se încadrează în normele pieţei comune şi riscă să fie închise. În aceeaşi situaţie se află şi trei sferturi din companiile operatoare din afara sectorului zootehnic. "Despre partea procesatorilor de cereale, pot spune că aceste firme sunt total lipsite de finanţare, la fel şi în sectorul secundar - care aduce valoarea adăugată maximă", a mai adăugat Viorel Marin. "Piaţa produselor agroalimentare este complet dezorganizată, şi evaziunea, aici, este colosală. La negru, pâinea este mult mai ieftină decât dacă s-ar respecta toate normele fiscale, ca şi la multe alte produse de bază, astfel că s-ar putea interpreta ca fiind benefică din punct de vedere social această evaziune. De fapt, producătorii şi procesatorii nu fac, astfel, decât să-şi fure singuri căciula", conchide liderul patronal.

Casa în proprietate - un vis din ce în ce mai scump

Estimările specialiştilor şi organizaţiilor patronale din construcţii arată că materialele din care se construiesc casele vor fi mai scumpe cu până la 40%, în 2007 faţă de anul trecut. Preţul pe metru pătrat construit se va majora cu 15-17%, pe fondul majorării salariilor, şi cu 23% din cauza creşterii preţului manoperei. În prezent, preţul pe metru pătrat construit în România variază între 300 şi 2.500 euro, circa 20% din această valoare reprezentând manopera.

Principalul efect al acestor evoluţii: casele vor fi proporţional mai scumpe şi, în consecinţă, tot mai puţini dintre noi îşi vor permite o casă pe care să o deţină în proprietate. De aceea, liderii din acest domeniu au propus construirea de "case sociale", pe care le vor locui cu chirie cei care nu vor fi în măsură să cumpere. "Franţa are o experienţă deosebit de bogată din acest punct de vedere, am putea să luăm ca reper de dezvoltare acest model", ne-a declarat Adriana Iftime, directorul general executiv al Patronatului Societăţilor de Construcţii (PSC).

Ar mai fi o soluţie: reducerea TVA pentru materialele de construcţii. "Se spune, într-adevăr, că această reducere nu s-ar reflecta imediat într-o ieftinire a caselor, dar cel puţin s-ar dinamiza piaţa şi s-ar construi mai multe locuinţe", precizează liderul patronal. Principala cauză care conduce la scumpirea materialelor de construcţii este dată de presiunile intense pentru creşterea salariilor constructorilor. "Patronii din această industrie se văd obligaţi să crească veniturile angajaţilor lor din două motive: tendinţa generală de creştere, datorată aspiraţiei către nivelurile salariale din Uniunea Europeană, şi criza de forţă de muncă. Împotriva acestui val nu putem lupta", conchide Adriana Iftime.

Principala ameninţare este hiperconcurenţa produselor din Uniunea Europeană, ce va afecta atât micii comercianţi, cât şi producătorii
Ovidiu Nicolescu
Preşedintele CNIPMMR

Cea mai importantă ameninţare este adâncirea dezechilibrului balanţei comerciale, pentru că de aici se vor materializa şi alte riscuri
Dragoş Cabat
Vicepreşedintele CFA România

Exportatorii neproducătorii plătesc TVA la achiziţia mărfurilor în România, recuperând aceşti bani foarte târziu
Mihai Ionescu
preşedinte ANEIR