Drumarii români vor rămâne subcontractorii străinilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În aceste condiţii, ca să câştige licitaţia unui proiect de dimensiuni mari, companiile autohtone au de ales între două soluţii: asocierea dintre mai multe firme ori subcontractarea lucrării


În aceste condiţii, ca să câştige licitaţia unui proiect de dimensiuni mari, companiile autohtone au de ales între două soluţii: asocierea dintre mai multe firme ori subcontractarea lucrării de la un antreprenor străin, pe porţiuni. Ultima variantă nu sună rău pentru firmele autohtone din domeniul construcţiilor. "Mai grav este când noi vom asigura numai manopera. Însă, indiferent de soluţie, va trebui să o facem, altfel vom pierde finanţări de ordinul miliardelor de euro", adaugă directorul general al PSC. Numai proiectele din domeniul transporturilor şi al infrastructurii vor beneficia de 23,8% (4,68 miliarde euro) din fondurile structurale şi de coeziune acordate României până în 2013, în valoare de 19,7 miliarde euro. Potrivit lui Gheorghe Polizu, preşedintele PSC, pentru construirea unei singure autostrăzi este nevoie, în prezent, de câteva sute de firme româneşti de construcţii.
Accesarea unui proiect mare de infrastructură nu este însă singura problemă. La aceasta se mai adaugă şi deficitul de forţă de muncă, cu care deja se confruntă fimele româneşti, ca şi cele străine. "Noi, ca patronat, nu putem aştepta să se rezolve problema de la sine, aşa că ne pregătim propriul personal", explică Adriana Iftime. Aceasta este soluţia pe termen scurt, completată şi cu importul de mână de lucru din Asia ori din ţările vecine - Ucraina şi Moldova. Pe termen mediu, însă, ţinând cont de anvergura proiectelor de infrastructură care se vor derula la noi în ţară, constructorii spun că este nevoie ca autorităţile să se implice în reorganizarea învăţământului tehnic. "şcolile de meserii din construcţii au dispărut, iar Ministerul Învăţământului ar trebui să promoveze o legislaţie care să atragă tinerii către această meserie", spune directorul PSC. Patronatul va lansa în următoarele luni un proiect de accesare a unor fonduri structurale pentru finanţarea programelor de formare profesională a muncitorilor din construcţii.

Cine va lucra în infrastructura românească
Dificultăţi întâmpină nu numai mediul de afaceri din construcţii, ci şi autorităţile centrale, care vor să finalizeze cât mai multe autostrăzi, într-un timp cât mai scurt, în condiţiile în care nu dispun de fonduri de la bugetul propriu. Din acest motiv, de anul viitor, formula agreată pentru construirea de autostrăzi va fi cea a parteneriatului public-privat (ppp). Prima rută care va fi realizată prin ppp este autostrada Ploieşti (Dumbrava)-Buzău-Focşani, din Coridorul IX rutier pan-european. Proiectul-pilot are asistenţă din partea mai multor instituţii financiare internaţionale. Deocamdată, se fac pregătirile pentru selectarea firmei care va realiza studiul de fezabilitate al proiectului. Acesta este începutul parteneriatelor în domeniul infrastructurii. "Deja există interes din partea unor grupuri mari de investitori din ţări precum Austria, Franţa, Israel, Grecia, Portugalia, Spania şi Republica Populară Chineză", ne-a declarat Sorin Sârbu, directorul general al Direcţiei de Infrastructură şi Transport Rutier din cadrul Ministerului Transporturilor. Oficialul spune că formula ppp este rentabilă pentru ambele părţi, cât timp sunt bine planificate. Spre exemplu, unul din avantajele de care beneficiază statul este acela că partenerul privat preia cea mai mare parte a riscurilor, atât în privinţa proiectării, construcţiei şi operării, cât şi a celui comercial. "Autoritatea publică plăteşte doar când investiţia este gata şi operaţională, la realizarea căreia sunt utilizate resurse private. În plus, se reduc termenele de execuţie sau de operare. Nu în ultimul rând, nivelul serviciilor se păstrează constant pe toată durata contractului", adaugă Sorin Sârbu.

Piaţa construcţiilor, 9 miliarde euro în 2007
Piaţa construcţiilor va creşte în acest an cu 18%, până la circa 7 miliarde euro, iar pentru 2007 este anticipat un nivel de 9 miliarde euro, a declarat, ieri, Gheorghe Polizu, preşedintele PSC. Lucrările de infrastructură au, în 2006, o pondere de aproximativ 30% din lucrările de construcţii, diferenţa fiind reprezentată de proiectele din segmentele rezidenţial şi industrial.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite