Dobânzile de peste 6% la depozite, nerentabile pentru bancheri

Hotărârea oficialilor BNR de a reduce dobânda de politică monetară va influenţa şi ratele dobânzilor la credite Practica din sistemul bancar demonstrează faptul că instituţiile de

Hotărârea oficialilor BNR de a reduce dobânda de politică monetară va influenţa şi ratele dobânzilor la credite

Practica din sistemul bancar demonstrează faptul că instituţiile de credit încearcă să îşi păstreze o marjă de profitabilitate ridicată pentru o perioadă cât mai lungă de timp. De aceea, deciziile oficialilor Băncii Naţionale de a reduce dobânda-cheie va avea mai repede efecte asupra randamentelor oferite la depozitele la termen.

De fiecare dată când oficialii băncii centrale au decis să reducă nivelul dobânzii de politică monetară, instituţiile de credit au mai aşteptat câteva luni înainte să micşoreze costurile percepute pentru credite. Iar în actualul context, în care în mai puţin de două luni, oficialii Băncii Naţionale au redus dobânda de politică monetară cu 1,25 puncte procentuale, efectele asupra randamentelor la depozitele la termen şi a costului creditelor s-ar putea vedea în cel mult trei luni. Dragoş Cabat, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România, a declarat pentru Adevărul că noua reducere a dobânzii de politică monetară ar trebui să se reflecte în dobânzile active şi pasive. "Dacă la penultima scădere, efectele s-au lăsat aşteptate, acum influenţa totală ar trebui să fie în jurul a un punct procentual", explică Dragoş Cabat. Modificările istorice ale dobânzii BNR indică faptul că, prima oară, sunt scăzute dobânzile plătite pentru depozitele la termen, urmând ca într-o perioadă de câteva luni să fie reduse şi cele percepute pentru credite.

Concurenţa din sistemul bancar va ieftini creditele

Ionuţ Dumitru, analistul-şef al Raiffeisen Bank, adaugă faptul că decizia Băncii Naţionale ar trebui să aibă efect asupra dobânzilor active şi pasive. "La depozitele la termen, nu cred că bancherii pot plăti dobânzi mai mari de 6%", subliniază Dumitru. În momentul de faţă, toate băncile comerciale înregistrează un exces de lichiditate, bani care pot fi plasaţi ori în credite, ori în piaţa monetară. Iar cel mai sigur plasament pe care îl poate realiza o instituţie de credit este în depozite la banca centrală. Dar cum plasarea de bani în depozite BNR la dobânda de 7,5% depinde de politica de sterilizare a excesului de lichiditate din piaţa monetară, rezultă că o dobândă de peste 6% pentru depozitele la termen nu mai este rentabilă pentru bancheri.

Pe de altă parte, Radu Crăciun, analistul-şef al ABN Amro, consideră că principalul factor care va pune presiune de scădere a dobânzilor va fi concurenţa din sistemul bancar. Asta pentru că piaţa monetară înregistrează o volatilitate ridicată. Spre exemplu, dacă în a doua parte a lunii ianuarie, băncile se puteau împrumuta din piaţa monetară la dobânzi de circa 2%, în prima parte a lunii martie, nivelul a fost chiar mai mare decât dobânda-cheie a BNR - peste 8% şi ajungând chiar la 12%-13%. "În condiţiile în care dobânzile interbancare sunt caracterizate de volatilitate, cred că bancherii vor fi prudenţi în ajustarea dobânzilor pasive şi active", conchide Crăciun.