Dobânzile bancare au redevenit real-pozitive

Pentru prima oară după mai bine de un an, bonificaţiile acordate de bănci depăşesc atât inflaţia, cât şi impozitul pe acest tip de câştiguri

Septembrie este prima lună din 2006 (şi o premieră după mai bine de un an) în care dobânzile oferite de bănci la depozitele constituite de persoanele fizice aduc câştiguri reale superioare inflaţiei, inclusiv după plata impozitului de 12%.
Faţă de inflaţie, câştigul brut a fost ceva mai mare şi în luna august, dar atunci, dacă plăteam şi impozitul pe dobânda bancară soldul final ar fi fost mai mic decât suma depusă iniţial. În septembrie, din câştigul astfel obţinut am plătit şi impozitul, iar soldul final a ieşit mai mare decât depozitul iniţial, ceea ce înseamnă că dobânzile bancare au redevenit real-pozitive.
Perioada de coşmar s-a încheiat
ştim cu toţii prin ce au trecut, de-a lungul anului trecut, clienţii care şi-au depus economiile în bănci, văzând cum puterea de cumpărare a acelor sume scădea de la lună la lună. Mulţi dintre ei şi-au retras banii, chiar în pierdere, imediat după ce au aflat că dobânda este real-negativă, orientându-şi fondurile către alte instrumente de economisire. Mai târziu, în martie 2006, Bursa a început să dea rateuri, apoi cotaţiile au intrat în cădere liberă după ce mai multe fonduri de investiţii străine au părăsit pur şi simplu piaţa românească de capital. Se majoraseră dobânzile oferite de Fed (Rezerva Federală americană) şi BCE (Banca Centrală Europeană), astfel că acele pieţe au devenit mai atractive pentru fondurile de investiţii de la noi. Cum era de aşteptat, scăderile drastice de la Bursă au tras cu ele în jos şi randamentele unităţilor de fond, mai ales ale acelor fonduri mutuale axate pe investiţia în acţiuni ori cu plasamente diversificate. Din mai până în septembrie, media randamentelor obţinute de fondurile pe acţiuni, obligaţiuni, diversificate sau monetare a fost ori în minus efectiv, ori în cele mai "fericite" cazuri mai mică decât inflaţia în continuă creştere. Practic, în vara lui 2006, niciun instrument de economisire plasat la începutul anului nu ieşea pe plus faţă de inflaţie.
Scăderea inflaţiei, salvatoare
Ce "miracol" s-a produs în septembrie? De fapt, principalul factor care a inversat trendurile a fost scăderea spectaculoasă a inflaţiei, mai ales a celei anualizate, înregistrată în ultima lună de vară şi în prima lună de toamnă. Dacă la începutul anului inflaţia anualizată (de exemplu, ianuarie 2006/ianuarie 2005) era de 8,9%, în august a ajuns la 6,02%, iar în septembrie 2006 faţă de septembrie 2005 a scăzut până la 5,4%. Asta a impulsionat şi investitorii, ale căror aşteptări sunt acum mult mai optimiste decât în vară, situaţie care spun analiştii financiari a creat premisele revigorarării întregii pieţe financiare româneşti.
Rentabilitate mică, dar sigură
Suma de 1.000 RON, depusă la începutul anului 2006 la o bancă comercială, de o persoană fizică, şi retrasă după 9 luni indică un sold brut de cel mult 1.054 RON. Scăzând impozitul de 12% şi actualizând acest câştig brut cu inflaţia, putem ajunge la un maxim de 1.046 RON. În tabelul alăturat sunt evidenţiate câteva exemple cu astfel de depuneri la principalele bănci comerciale româneşti.