Dobânzi usturătoare la plăţile întârziate către bugetul UE

Aderarea României la Uniunea Europeană presupune nu doar drepturi sporite, ci şi obligaţii foarte bine stabilite. Astfel, pe lângă fondurile de miliarde de euro de care ţara noastră va

Aderarea României la Uniunea Europeană presupune nu doar drepturi sporite, ci şi obligaţii foarte bine stabilite. Astfel, pe lângă fondurile de miliarde de euro de care ţara noastră va beneficia începând de anul viitor, România va trebui să plătească şi partea sa la bugetul comunitar, iar orice întârziere va fi "taxată" semnificativ, cu dobânzi usturătoare.
Potrivit Regulamentului 1150/2000 al Comisiei Europene, orice întârziere în transferul sumelor către Comisia Europeană conduce la plata unei dobânzi de către statul membru, dobândă stabilită la nivelul ratei obligatorii pe piaţa monetară a statului membru pentru operaţiunile financiare pe termen scurt (n.r. - în calcul se ia dobânda de referinţă stabilită de Banca Naţională a României, care în acest moment este de 8,75% pe an), majorată cu 2% şi suplimentar cu 0,25% pentru fiecare lună de întârziere.
Spre exemplu, Vama va contribui începând de anul viitor la bugetul comunitar cu aproximativ 75% din taxele vamale încasate de la persoanele fizice şi juridice, precum şi din celelalte contribuţii colectate la schimburile comerciale cu statele care nu sunt membre ale UE pe baza Tarifului Vamal Unic şi a Politicii Agricole Comune (n.r. - contribuţiile agricole) sau contribuţiile pe zahăr şi izoglucoză. "Taxele vamale datorate bugetului UE sunt doar cele colectate în urma aplicării Tarifului Vamal Comun. Orice dobânzi şi penalităţi aplicate taxelor vamale şi încasate de la agenţii economici debitori nu sunt considerate resurse proprii tradiţionale, ci venituri naţionale, deci nu se datorează bugetului Uniunii Europene", precizează preşedintele Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV), Gelu ştefan Diaconu. Potrivit acestuia, între ţările comunitare va exista aşadar şi un soi de concurenţă la vămuire, întrucât ţara care va atrage mai mulţi europeni va încasa şi sume mai mari la buget. "Fiind un teritoriu vamal comun, un transportator portughez, spre exemplu, poate importa o marfă din spaţiul ex-sovietic, dar poate s-o vămuiască în România. Dacă ia această decizie, 75% din taxele încasate aferente importului portughezului se vor duce la bugetul comunitar, iar 25% vor rămâne în România", explică Diaconu. Potrivit acestuia, poziţia geografică privilegiată a României (n.r. - ţara noastră are 2.040 de kilometri de frontieră exterioară UE) şi facilităţile oferite la vămuire (n.r. - proceduri simplicate şi timpi reduşi de aşteptare) pot fi doar două dintre motivele pentru care europenii ar prefera să aleagă ţara noastră. "Nu putem estima însă care vor fi după aderare veniturile României din taxe vamale, pentru că nu ştim câţi spanioli, portughezi sau francezi vor alege România pentru a-şi vămui mărfurile", consideră oficialul ANV.
Taxe vamale de 62 milioane de euro
Potrivit unor date statistice furnizate de către instituţie, în primele zece luni ale acestui a, veniturile la buget din taxe vamale, TVA şi accize s-au ridicat la 2,2 miliarde de lei, adică aproximativ 643,5 miliane de euro. Din acestea, numai taxele vamale încasate de autorităţile în domeniu au fost de 219 milioane de lei, respectiv 62,8 milioane de euro.